De ce isi pun romanii perdeluta pe exterior?

„Eu am lansat aceasta moda. Nea Fane de la etajul 7 sunt, designer de exterior de bloc. Sa va explic de ce ar trebui sa montati toti perdeluta pe afara:

1. In primul rand, daca o puneti pe interior ati dat banii degeaba pe ea, ca prostii! 24 de lei aruncati pe geam!
Ati mers degeaba in Obor!
Ca sa o vedeti numai voi si musafirii? Ce o sa faceti ca sa vada toti ca ati dat banii pe perdeluta? Ii invitati pe toti in casa?

2. In al doilea rand, daca montati perdeluta pe afara nu mai ocupati aiurea locul din casa!
Cand stai cu soacra, cu 3 copii, cu cateua, fiecare centimetru conteaza!

3. Confuzati mustele si tantarii.
Toate aceste mici vietati de care nu poti scapa din casa sunt derutate.
Ati observat cum ele incearca mereu sa intre in casa?
In felul acesta, ele sunt in casa, vad perdeluta pe afara si cred ca in exterior e casa. Sa le vedeti pe toate cum se bulucesc la geam ca nebunele ca sa iasa!
Dar ele cred ca intra.
Sper ca ati inteles. Daca nu, va fac o schema.

4. Moda.
Asa se lanseaza o moda. Nu mai dati banii pe designerii de interior, ca fraierii. Dati banii lu’ Fane, care introduce in Romania o noua meserie: designer de exterior. A nu se confunda cu cel de gradina!
Maine incerc sa montez pe exterior un sifonier, cel din dormitorul nevestei. Ramaneti pe aproape si, daca sunteti vecinii mei de jos, nu scoateti capul pe geam intre orele 10 si 14!”

Al dvs., Fane, designer de exterior.

AI CARTE, AI PARTE! „Toate titlurile bune au fost date”, de Silviu Iliuta. Costa 38 de lei si se comanda online de pe site-ul www.bookzone.ro.

Fragment: „-Pi*da mă-sii, iar bruiază semnalu’ nenorociții ăștia de securiști! F*tu-i în cur pe mă-sa!
El e tata. Injuratura cu curu’ si cu mă-sa, ani de zile m-am chinuit să înteleg ce vrea să zică. Chiar și când am inteles cuvântul cu “f”, tot nu pricepeam cum voia tata să f*tă în cur un securist pe care să îl urce în spatele mamei lui.
-Întotdeauna securiștii ascultă ce vorbești la telefon, bombănea tata și dădea volumul radioului mai încet.
O bună bucată din copilărie am crezut că un securist este un pitic care locuiește în interiorul telefonului nostru. După ce adormeau ai mei, mă trezeam noaptea, ridicam receptorul și șopteam:
-Hei, securistule, ai mâncat azi? Ești bine? Vezi că tata vrea să te fu*ă în cur mâine! Vrei să îţi dau un fursesc și să-ţi citesc o poveste, securist mic?
Mama n-a ințeles niciodată de ce receptorul telefonului nostru era plin de firimituri dimineaţa.”