Romanii si homosexualii.

Sa luam cazul lui nea Vasile,  semnatar al petitiei impotriva recunoasterii uniunii dintre persoanele de acelasi sex. Nea Vasile are doi vecini homosexuali.
Ei bine, chiar daca homosexualii sunt baieti buni, platesc intretinerea la timp, sunt saritori se respectuosi, Nea Vasile va face tot ce ii sta in putinta sa ii alunge din bloc. Va incerca asta din prima clipa in care ei se vor fi mutat si pana la sfarsitul zilelor.
El crede ca sa fii homosexual este rau, ingrozitor. Aproape la fel de rau cu a fi ungur. Doar ca aia ne fura Ardealul, iar astia ne fura virginitatea dorsala.
Daca un homosexual din asta ii tine usa liftului cand il este cu sacosele in maini, nea Vasile va interpreta ca vrea sa i-o traga pe la spate. Niciodata, Nea Vasile nu va intra in bloc cu doua maini ocupate. El trebuie sa isi tina una libera pentru a se putea apara! Si, de cand ii are vecini, poarta intotdeauna doua perechi de chiloti.
Este convins ca tinutul usii liftului e o tactica a homosexualilor, atrasi de frumusetea abdomenului sau acoperit pe jumatate cu un irezistibil maiou alb chinezesc.
Dar, ce uraste cel mai mult Nea Vasile este specia de homosexual casatorit.
Nea Vasile crede ca, in momentul in care homosexualii semneaza actul casatoriei, le mai creste un penis in frunte. Si atunci, ei se inmultesc mult mai repede si devin majoritari.
Da, Nea Vasile e convins ca homosexualii se inmultesc pe cale naturala.
Nea Vasile este un roman verde, patriot, care apara valorile familiei. Pe el il deranjeaza mult mai putin betivul de la etajul doi care isi bate zilnic nevasta. In fond: „Trebuie sa ii dea o lectie. Stie ea de ce!”
Pentru ca, traditional, noi ne batem femeile si bem. E datina, e pacat sa se piarda!
Nea Vasile e mult mai putin deranjat de mizeriile de la televizor. O petitie pentru interzicerea acestora a fost semnata de vreo 50 de ori mai putini oameni.
In fond, ce strica sa vezi seara la Capatos cum Guta isi bate amanta? Sau cum se injura doua parasute? Sau cum se pipaie si se saruta obscen?
Nea Vasile le numeste „lezbiene” si nu e hotarat daca si ele sunt „homosexuale” sau nu.
In orice caz, e impotriva casatoriei dintre ele. Nea Vasile vrea ca lezbienele sa fie la liber, nu in relatii exclusiviste.
Sa le vedem la televizor, la Capatos, sa ajunga la toata lumea!

In Romania sunt cel putin 3 milioane de oameni care urasc casatoriile intre homosexuali.
Plus vreo trei milioane care ii urasc pe unguri. Coruptia ii deranjeaza mult mai putin. „Sa fure, da’ sa faca ceva!”, gandeste nea Vasile.
Asadar, concluzie logica: daca vrei sa fii presedinte trebuie doar sa te prezinti cateva seri la rand in emisiunile de scandal si sa repeti doua propozitii: „Urasc homosexualii! Urasc ungurii! O sa fur pe rupte, dar o sa fac ceva si pentru voi!”
Recomand WOWBiz si Capatos (sau cum se mai cheama acum).

„Toate titlurile bune au fost date”, de Silviu Iliuta. Costa 39 de lei si se comanda online de pe site-ul www.bookzone.ro.  

Fragment CARTE: „Prima amintire fericită a fost cu o felie de pâine cu unt. Ţin minte că într-o dimineaţă am găsit pe ea o feliuţă de salam care avea în componenţă urme de carne. După ce m-am uitat la ea circumspect, am dedus: dacă mama mi-a lăsat-o, înseamnă că e comestibilă. Era prima dată când am simțit gustul cărnii. Am scuipat-o. Îmi era frică. Apoi am vomat. Eram convins că în gura mea e o pulpă de câine sau o coadă de pisică. Sau diavolul. Dacă nu apucau să mănânce carne, tot ce puteau face oamenii era să inventeze povești despre ea. Pentru mine, poveștile despre diavoli, marțieni, despre Japonia, erau la fel de credibile ca și acelea despre carne. Toate vorbeau despre lucruri inaccesibile, necunoscute și foarte îndepărtate. Auzisem că există pe undeva, dar nu aveam nicio certitudine. Îţi spun: au fost ani buni în care m-as fi speriat la fel de rău dacă aș fi întâlnit un japonez pe stradă sau dacă aș fi văzut o bucată de carne în ciorbă. Îmi amintesc cum câte un copil din vecini venea urlând în fața blocului, ca în filmele lui Fellini: -Se dă ceva la Complex! Se dă ceva la Complex! Habar nu aveam ce se dă și când. Poate carne, ouă, portocale. Tot ce știam era că urma să vină, de undeva din lungul străzii, o mașină cu ceva de mâncare. Arareori apucam să cumpăr banane verzi. Le înveleam în ziare și le puneam pe șifonier, apoi așteptam zile în șir să se coacă. Le pândeam noaptea să nu dispară. Un copil nebun din vecini avusese proasta idee să îmi spună că maimuţele le fură când te aştepţi mai puţin. Poate că ţi se pare greu de crezut, dar până pe la 7-8 ani am fost convins că bananele nu cresc în bananieri, ci pe șifonierele din Africa. Nu neg….”