Bai, japonezilor, n-am cuvinte la mine sa va povestesc despre cat de mult sunteti in urma noastra, ma! Acum nici nu ma mai mir ca l-am tinut pe prim-ministrul vostru pe la usi. Chiar merita!
Bai, deci, un functionar din Japonia, Yoko, a plecat in pauza de mare cu trei minute mai devreme si, pentru asta, compania care l-a angajat a facut o ditamai conferinta de presa in care si-a cerut scuze. Drama mare, dezonoare, ca in filmele cu samurai. Mai ramanea sa il decapiteze pe bietul Yoko sau sa-si faca asta mic sepuku.
Bai, japonezilor, ca sa vedeti ce avansati suntem fata de voi: eu am un prieten angajat la Stat, prin Teleorman, care are doi colegi de birou. Amandoi au plecat de la birou cu trei ani mai devreme, nu cu trei minute. Si pe aia nu ii mai da nimeni afara, ma! Nu mai face nimeni atata gargara,atata scandal. Prietenul meu ii vede mereu pe statul de plata, asa ca ii saluta dimineata cand vine la birou, uneori ii intreaba daca vor ceva de mancare, din cand in cand mai vorbeste la tigara cu ei. Asta inseamna omenie, ma, nu ca la voi.
Cand isi intreaba sefii:
-Dar unde sunt cei care ar fi trebuit sa fie la ghiseu? Colegii mei…
-Ma, Gigele, tie ti-e rau cu dinti in gura? Tu nu stai bine pe functia asta, Gigele? Nu vezi ca-s invizibili.?
Funtionarii invizibili, ati auzit, ma? Ceea ce inseamna mii de ani de tehnologie inaintea voastra. Ce aveti voi? Niste masini smechere, wc-uri din alea de te stropesc peste tot si mai ce? Noi avem wc-uri Eco, mai ales in scoli, lemn natural 100%. Pentru ca noi tinem la elevii nostri si la sanatatatea lor. Vrem sa faca si miscare, de aceea amplasam toaletele uneori la 100 de metri de scoala.
L-ati certat pe bietul Yoko pentru ca i s-a facut fomica si a plecat mai devreme cu trei minutele, desi era mort de foame. Dar ai nostri stau in birourile alea incalzite cu resouri si pline de mucegai si rezista ca eroii, ca sa nu plece in timpul programului. Mananca direct in birou, pe dosare. Eu, cand am fost odata la ANAF, mi-am luat dosarelul mirosind a sarmale la pagina a doua. La pagina patru era si putina mamaliga, iar spre final niste firimituri de chec. Pentru ca functionarii nostri tin la oameni, ma, si impart tot cu ei. Unii lasa si pete de cafea, ulei, sa aiba omul pe acasa.
V-as mai zice eu mai multe, japonezilor, dar stau la coada la ANAF Sectorul 3. E coada aia pentru aia care trebuie sa depuna declaratiile ca au depus declaratiile online. Pentru ca noi n-avem incredere in internet, ma! Dar ma duc dupa aia la coada la ghiseul unde depun adeverinta ca am stat la coada pentru cei care au facut declaratii online si va mai scriu dupa aia. Fraierilor!

FOLLOW PE FACEBOOK  SI ALTE CHESTII: Silviu Iliutacronicipebune

 

Fragment: „Nu am înţeles niciodată de ce când îi este rău unui om, cineva se oferă să îi aducă un ceai.
– Ce ai, frate?
– Cancer!
– Aaaa, stai liniştit că am un ceai de tei… vindecă tot!
Mai nou e un curent, ierburile tămăduitoate sunt peste tot: Mănâncă acum trei legături de pătrunjel pe zi şi scapi de ciroză!
– E de tei, sigur o să îţi facă bine, Silviu.
Să-mi bag picioarele, e din ăla bun, de TEI!!! Ăsta vindecă tot!
– Sunt convins, eu şi când am avut pneumonie, tot cu ceai mi-a trecut.
– Ai rămas glumeţ! Ca atunci când eram mică, îmi spune.
Se apropie de mine, cu halatul desfăcut. Toată căldura pielii sale radiază înspre mine. De sub halatul ei ies unde şi mirosuri, ca acelea care îi făceau pe Tom şi Jerry să plutească. În traducere, pentru cei care au sărit direct la desenele cu roboţi: „Boss, era bine rău androida, frate! Te vrăjea ca un Bakugan din ăla care scuipă energie!“.
E prea aproape!
Începe să îmi maseze mâna dreaptă, la încheietură. E bine.
Apoi, pentru că nu are o poziţie bună, se așază lângă mine, pe pat. E mai bine. Sper că profită de mine, măcar acum când sunt bolnav… ”

Nu rata singura trilogie premiata chiar de autor: „Cronicile unui barbat!”.
Vanduta in peste DOUA exemplare. Aproape trei. 
Toate trei volumele SE POT ACHIZITIONA NUMAI DE AICI. SAU FURA DE LA PRIETENI. Diverse variante de pachete pentru volumele 1, 2, 3: PE ACEST LINK


*gasiti cele mai recente articole pe facebook/cronicipebune

 

Lasă un răspuns