10 Year Challenge la CFR.

(poza de pe Facebook)

Din presa (Stirile Pro tv):
„Un tren care a plecat duminica seara din Cluj a reusit sa ajunga la Constanta dupa 22 de ore, in loc de 12. Calatorii se plang ca au stat intr-o caldura naucitoare, fara apa sau mancare si fara sa primeasca vreo explicatie.”

„Draga CFR, imi permit sa iti spun asa pentru ca te simt foarte apropiat mie.
Atat de apropiat, incat o bancheta de-a ta e practic parte din mine acum. De, la 55 de grade se pare ca „pielea” banchetei tale se face una cu pielea mea. Prostia mea, ca mi-am luat pantaloni scurti!
Oricum, draga CFR, vreau sa iti multumesc.
Cand am luat trenul de la Cluj eram un copil rasfatat, plin de vicii si cu caracter slab.
Povestea e superba:
Mi-am cunoscut sotia la cateva statii dupa ce am plecat din Cluj. Era tanara. Si eu la fel.
Era pe culoar, statea intinsa si respira greu cu fata in pamant. Initial am crezut ca s-a impiedicat, dar ea lesinase.
Erau mai multe fete lesinate pe acolo, chiar si barbati. Dar eu am ales-o pe cea cu fusta mai scurta si cu ceva sanse de supravietuire.
I-am dat apa si am fost salvatorul sau. A horcait de cateva ori si a revenit la viata.
Ce poveste de dragoste fascinanta! Acum, suntem aproape de Constanta si ne iubim ca in prima zi. Spalam rufe impreuna, mancam de prin gentile calatorilor care nu mai misca si iesim impreuna pe geam ca sa ne arunce oamenii bautura. Noaptea facem asta, ca ziua nu ne putem misca de cald. Abia asteptam sa ne cunoastem si in afara trenului, sa ne incepem viata ca si cuplu. Asta…daca o sa ajungem vreodata in Constanta.

Intr-o zi, draga CFR, o sa reusim! O sa ajungem macar 3-4 din 1000!
Cand treceam pe langa Bucuresti s-a nascut primul nostru copil, intr-un vagon liber, la 62 de grade. Multumim ca nu dai drumul la aer conditionat, ca ai grija de noi sa nu racim.
Pana vom ajunge, ala mic va fi deja de scoala. Acum, sotia mea, caci am gasit un preot la clasa intai care ne-a cununat, e insarcinata in 6 luni. Sper sa il nastem pe uscat, nu pe sine. Deocamdata stam intr-un vagon la clasa a doua, dar speram ca, daca tot vine si al doilea copil, sa ne mutam la vagonul restaurant. Am facut deja cerere la seful trenului. Oricum e pustiu pe acolo.
Draga CFR, mi-am gasit fericirea datorita tie. M-am lasat si de fumat. Am ramas fara tigari acum cateva luni.
Am invatat sa rabd si de sete, de foame. Ca proviziile de la bufet s-au terminat prin luna aprile sau mai.
Si trebuie sa stii sa rabzi de sete si de foame! E un antrenament bun pentru casnicie.
Acum, pot supravietui in Desertul Sahara doar cu nisip si aer. Si cu o palarie de controlor CFR, pe care sa o rod incetisor, incetisor.
Multumesc CFR, sa ne traiasca asta micu’ si as vrea sa ne fii nas!”

Un calator, in mor*ii mamei voastre de ***** si de ****.

Reducere mare la carti:

FOLLOW SI LIKE PE FACEBOOK: Silviu Iliuta–cronicipebune

Toate trei volumele SE POT ACHIZITIONA NUMAI DE AICI. SAU FURA DE LA PRIETENI. Diverse variante de pachete pentru volumele 1, 2, 3: PE ACEST LINK

Fragment: „Iubita mea, sunt beat. De două ore stau ascuns în toaletă şi tresar la fiecare bătaie în uşă. Zac aici, pe jos, nu pentru că simt o plăcere deosebită de a sta cu costumul meu din liceu pe urina de pe jos, ci pentru că nu am găsit altă cale. De dimineaţă beau. Beau încontinuu, cu neamurile tale, cu naşii, cu neamurile mele, cu nişte vecini, cu trecătorii, cu vecinii.
M-a tăiat tac-tu! De aia beau, să uit. Şi să sper că n-a făcut-o intenţionat. Vestea bună e că de când beau mi s-a oprit sângerarea. A, şi mai e una: sectanţii ăia au vândut patru aspiratoare şmechere, de mii de dolari, rudelor tale. Ceea ce e bine pentru că am câştigat comision o cutie de detergent. Nu te îngrijora, în patruzeci și opt de rate lunare scapă de zece la sută din costul total, apoi îl pot da înapoi.
I-am pupat în mod egal pe toţi, şi pe ai tăi, şi pe ai mei. Am mai turnat în mine şi câteva pahare cu şampanie, de unde şi incoerenţa.
Mătuşa ta mi-a zis:
– Mânca-l-ar mătuşa de băiat! Bine ai venit în familie!
Şi m-a pupat pe gură. Am vrut să îţi zic eu primul, în caz că o să afli peste ani.
NU am o aventură cu mătuşa ta şi… NU vreau una! Nu pentru că nu o găsesc atractivă, să nu mă înţelegi greşit, nu am nimic personal cu ea. Doar că mustaţa ei îmi aduce aminte de tatăl tău.
NU o să merg în vizită de Crăciun acasă la ea, asta ca să ştii de acum.
Acum,iubita mea, citesc citatele mâzgălite pe pereţi. Cred că avem mulţi psihopaţi în familie. Unul a scris cu litere roşii, mari: DE CEEEEE, DOAMNEEEE? Cred, de fapt sunt sigur, că e tac-tu.
Altul a scris: CIORBA – DE RAHAT, FRIPTURA – TARE, SARMALELE – ORIBILE. Cred că e bunica.
Apoi, am convenit că nu ascultăm manele la nuntă? Am convenit! Şi de două ore avem numai manele.
– Decât două-trei piese pentru prietenii mei din armată! „Hai, liberare!“ a zis tatăl tău. După care s-a uitat urât la mine şi m-a întrebat:
– Nu e însărcinată fata mea, nu? Aţi glumit voi. Hahahah!
Unchiul meu a dat mâna cu Makele. După ce l-a atins, și-a scuipat în palmă şi s-a şters pe cămaşă jumătate de oră.
Ray dansează cu mătuşa ta. Nu sunt sigur că nu îl violează până dimineaţă.”