De ce nu mai da Banca dobanda.

Noile carti, cu love, fun si ardei iute, de aici:

Eu uneori sunt mai in lumea mea asa. In sensul in care daca ar trece un elefant calare pe un melc prin fata mea sau Miss Univers imbracata doar in cureaua de la ceas, n-as observa.
Si cum eram eu azi dus asa cu gandul, deodata vad cu coada ochiului un Reiffeisen galben cu negru. Brusc imi amintesc ca aveam o indatorire de la mama sa scot niste bani, asa ca ii cer voie unuia sa ma bag pe banda intai, ma lasa, trag de volan dreapta, imi iau pul*le de rigoare pe cale orala, ca de ce m-am bagat pe banda intai, apoi parchez clasic si frumos. Pe locul unuia, lasand numar in geam.
Am intrat fericit ca o floricica in Reiffeisen, unde a avut loc urmatorul dialog:
-Sarut mana, am venit sa scot si eu niste bani.
-Felicitari!
Ma gandesc ca nici dracu nu mai scoate bani de la banca, de imi ureaza atat de frumos domnisoara cu ecuson galben, pe nume Sonia. Ea, nu ecusonul.
-Multumesc!
-Cat aveti? Ia sa vedem!
-1000 plus dobanda.
Domnisoara, genul ochelarist sexy, pe la 25 de ani, camasa plesnind la pieptul sanatos, se uita la mine pe sub sprancene si spune:
-Noi nu dam dobanzi.
Eu, fiind paralel cu operatiunile bancare si cu tot ce tine de hartii in general, ma dau la o parte de la rand, las pe altcineva in fata si o sun pe mama.
-Trebuie sa scot si dobanda?
-Da, pe doi ani.
-Zice ca nu imi da dobanda. De ce?
-Trebuie. E dobanda de la tot depozitul, iti calculeaza si iti da, stai linistit.
Imi vine iar randul.
-Doamna, eu nu ma pricep, m-ati prins! Dar mama stie, e contabila de 50 de ani. Cica trebuie sa scot si dobanda pe ultimii doi ani.
-Domnu’ Iliuta, cu stima: NOI nu dam dobanda.
-Dati, doamna! ma aprind.
Imi luceau deja ochii de nervi, mi seczbatea o cena pe la gat.
-NU DAM! NI CIO DA TA!
Se uita fix in ochii mei, ca la un copil de 5 ani caruia ii explici cum se face litera A.
-Noooi NUUUU dam dobanda! NOI Nuuu…
Ma dau la o parte din rand, o sun iar pe mama.
-Mama, astia nu dau dobanda?
-Cum sa nu?! E la termen, dar poti sa o scoti.
Ma bag iar la rand.
-Stati putin, doamna, ca v-o dau pe mama.
Sonia duce telefonul la ureche si asculta. Apoi zambeste, asculta iar si izbucneste intr-un ras dement. Bai, dar dement, ca si cum a eliberat din ea toti tocilarii grohaiotori. Atat de tare radea, uitandu-se la mine, incat a iesit colega ei dintr-un birou, cu lingurita si iaurtul intr-o mana si covrigul in alta. Apoi tuseste de doua ori, redevine aproape serioasa si ii spune mamei:
-Pai a nimerit la Fortuna, doamna! Noi suntem cu pariurile.

OFERTA! 3 CARTI=59 de ron.

FOLLOW SI LIKE PE FACEBOOK: Silviu Iliuta–cronicipebune

Toate trei volumele SE POT ACHIZITIONA NUMAI DE AICI. SAU FURA DE LA PRIETENI. Diverse variante de pachete pentru volumele 1, 2, 3: PE ACEST LINK

Fragment: „Iubita mea, sunt beat. De două ore stau ascuns în toaletă şi tresar la fiecare bătaie în uşă. Zac aici, pe jos, nu pentru că simt o plăcere deosebită de a sta cu costumul meu din liceu pe urina de pe jos, ci pentru că nu am găsit altă cale. De dimineaţă beau. Beau încontinuu, cu neamurile tale, cu naşii, cu neamurile mele, cu nişte vecini, cu trecătorii, cu vecinii.
M-a tăiat tac-tu! De aia beau, să uit. Şi să sper că n-a făcut-o intenţionat. Vestea bună e că de când beau mi s-a oprit sângerarea. A, şi mai e una: sectanţii ăia au vândut patru aspiratoare şmechere, de mii de dolari, rudelor tale. Ceea ce e bine pentru că am câştigat comision o cutie de detergent. Nu te îngrijora, în patruzeci și opt de rate lunare scapă de zece la sută din costul total, apoi îl pot da înapoi.
I-am pupat în mod egal pe toţi, şi pe ai tăi, şi pe ai mei. Am mai turnat în mine şi câteva pahare cu şampanie, de unde şi incoerenţa.
Mătuşa ta mi-a zis:
– Mânca-l-ar mătuşa de băiat! Bine ai venit în familie!
Şi m-a pupat pe gură. Am vrut să îţi zic eu primul, în caz că o să afli peste ani.
NU am o aventură cu mătuşa ta şi… NU vreau una! Nu pentru că nu o găsesc atractivă, să nu mă înţelegi greşit, nu am nimic personal cu ea. Doar că mustaţa ei îmi aduce aminte de tatăl tău.
NU o să merg în vizită de Crăciun acasă la ea, asta ca să ştii de acum.
Acum,iubita mea, citesc citatele mâzgălite pe pereţi. Cred că avem mulţi psihopaţi în familie. Unul a scris cu litere roşii, mari: DE CEEEEE, DOAMNEEEE? Cred, de fapt sunt sigur, că e tac-tu.
Altul a scris: CIORBA – DE RAHAT, FRIPTURA – TARE, SARMALELE – ORIBILE. Cred că e bunica.
Apoi, am convenit că nu ascultăm manele la nuntă? Am convenit! Şi de două ore avem numai manele.
– Decât două-trei piese pentru prietenii mei din armată! „Hai, liberare!“ a zis tatăl tău. După care s-a uitat urât la mine şi m-a întrebat:
– Nu e însărcinată fata mea, nu? Aţi glumit voi. Hahahah!
Unchiul meu a dat mâna cu Makele. După ce l-a atins, și-a scuipat în palmă şi s-a şters pe cămaşă jumătate de oră.
Ray dansează cu mătuşa ta. Nu sunt sigur că nu îl violează până dimineaţă.”