Madrid. Dar ar putea fi oriunde.
O voce suava ma trezeste din dormitare. Gasisem un scaun liber langa Gate 24 si incercam sa recuperez niste ore de somn.
-Baaa, unde draq sunteti, s-a deschis poarta!
Un barbat urla la un telefon care, probabil, il suparase rau de tot. Din neant, din toate colturile aeroportului se napustesc oameni. Daca stiti scena aia din reclama Axe, cu o mie de femei alergand dupa barbatelul ala neajutorat care s-a dat cu spray, cam asta e. Numai ca nu erau o mie, ci doar vreo 20.
-Venim, venim! striga o doamna care in tinerete a fost alergatoare la stafeta.
Si acum era, numai ca in loc de stafeta avea trei-patru pungi pline de la Duty Free.
-Donde e aia mica?
-Roxana? Pai nu e cu tine, la cumparaturi?
-Nu a ramas cu tine, esti malaca?
-Roxana? Ce ai, fa? Che pasa?
Alte doua familii din grupul astora au prins imediat semnalul: panica. Ca la soricate: a dat una semnalul ca vine hiena, e naspa, toate intra in fibrilatii. Si au inceput:
-Ultima data cand a avazut-o pe Roxana era cu bunica-sa.
-Unde?
-La automatul ala cu apa.
-A, deci e cu mama.
Apare o doamna la 60 de ani:
-S-a deschis poarta! Embarcando!
Celelalte suricate din jur s-au napustit la scaunele pe care le tineau ocupate cu pungi si bagaje de mana.
-Hai, ca pierdem avionul!
-Ce avion, unde e Roxana?
-Tin eu rand, fino!
Trei familii de suricate s-au napustit la rand, direct in mijlocul lui, mai exact, acolo unde statea la coada unul dintre ei. Urmeaza, in ordinea asta:
-Suntem cu el! All romanian.
La coada mai vin doua familii, cu tot cu copii. Toti erau cu el. Nemtii sunt impinsi mai cu perdea, mai fara perdea, mai cu cotul, mai cu valijoara.
-nemtii zambesc;
-Uite, ma, ce urat se uita nemtii astia si cum sta copiii lor pe jos, ce jegosi.
-copiii nemtilor se ridica si se pun la rand;
-Faaa, vezi ca nu e Gigi! Unde e Gigi?
-O fi cu Roxana. Suna-l!
-Gigi, alo, unde naiba esti, ma? Ce avion? Ce avion, ma?
-E in avion?
-E cu nevasta-sa, a urcat in avion.
-Roxana mea! Unde e?
-Poate e tot la aparat. Ai fost la aparat?
-Nu are fise!
-Ce daca? Vezi poate e tot la aparat.
-O cunosc mai bine decat tine pe Roxana, e copilul meu! Nu sta la aparat daca nu i-am lasat fise! Mamaie, donde esta Roxana?
-Eu am crezut ca e cu voi…
-Am fost la shopping sa iau ceva pentru tata, cum sa fie cu noi?
-Roxanaaaaa!
Striga toti:
-Roxaaa!
-Roxuuuuu!
-Roxiiiii!
-Hai la mamaie sa iti dea bomboana!
-Nu stie romana, bre, strig-o in spaniola! Din cauza lu’ matale a disparut! Stai de doi ani cu noi si nu ai invatat spaniola!
Nemtii ajung ultimii de la rand, dupa ce romanul de la coada baga toate familiile in fata.
Apare Roxana. Ma-sa o ia in brate, taica-su incepe sa urle, romanii se agita, somnul meu s-a dus dracu’, fina iese din rand si o ia in brate pe Roxana, mamaie plange intr-un colt. Vine unu’ in fuga.
-Hai ca pierdem avionu’!
La coada e liniste.
-Stai, ma, ca am pierdut-o pe Roxana, acum a venit. Doamne, ce m-am speriat, ptiu!
-Da’ unde era?
Ma-sa urla nervoasa:
-Da’ chiar, donde estabas, Roxa?
Aia mica ii spune ceva la ureche. Toti in asteptare si in tensiune. Ma-sa comunica sec:
-S-a pisat si copilu’.
Apoi se uita la coada. Liniste, fetele de la ghiseu zambesc si nu se grabesc. Familiile de romani s-au imbarcat aproape toate, mai putin astea doua, care o cautau pe Roxana. Ma-sa ia toate pungile, pe care le aruncase pe jos, si striga:
-Vamos, ma! Ne-o ia nesimtitii aia de nemti inainte!
