Senatoarea Diana Şoşoacă a plecat din emisiunea Sinteza Zilei dupa un schimb de replici cu Mihai Gadea.. Sper ca definitiv.
Acum mai ramane sa se care si Gadea, iar lumea va fi putin mai frumoasa.
Mihai Gâdea: Dna avocat, cu toată dragostea, întrebările în această emisiune le pun eu.
Diana Şoşoacă (către medici): Mai sunt cazuri de gripă, că nu se mai vorbeşte?
Mihai Gâdea: Doamna senator!
Diana Şoşoacă: Da.
Mihai Gâdea: Ce mai faceţi?
Diana Şoşoacă: Foarte bine, mulţumesc, mă interesa şi pe mine să pun nişte întrebări, eu nu ştiu unde este gripa.
Mihai Gâdea: Da, eu apreciez prezenţele dumneavoastră de fiecare dată
Diana Şoşoacă: Dar eu chiar vreau să ştiu.
Mihai Gâdea: Ascultaţi puţin. Să ştiţi o chestie, la o doamnă, e uşor neplăcut şi nu vă dau lecţii publice, dar mă puneţi în situaţia asta, în momentul în care interveniţi absolut peste oricine care vorbeşte este o chestie lipsită de politeţe şi de ştaif
Diana Şoşoacă: Domnule Gâdea…
Mihai Gâdea: Da, doamna senator
Diana Şoşoacă: Cred că cea mai mare lipsă de politeţe o aveţi dumneavoastră
Mihai Gâdea: Ia să vedem, doamna senator, cum?
(Vorbesc unul peste celălalt)
Mihai Gâdea: Dacă dumneavoastră nu respectaţi dialogul, să ştiţi că vă opresc şi microfonul
Diana Şoşoacă: Nicio problemă, este Antena 3, unde oricum se opreşte microfonul şi oricum de-a lungul anului trecut am avut parte de un abuz psiho-emoţional
Mihai Gâdea: Se vede că sunteţi abuzată, să ştiţi, se vede, sunteţi abuzată masiv.
Mihai Gâdea a luat o pauză publicitară, iar cand a reînceput emisiunea, Şoşoacă nu mai era în platou.
CITESTE! A APARUT ! Click pe poza:
Cu autograf?
FOLLOW PE FACEBOOK SI ALTE CHESTII: Silviu Iliuta–cronicipebune
FOLLOW PE FACEBOOK SI ALTE CHESTII: Silviu Iliuta–cronicipebune
NU rata singura trilogie premiata chiar de autor! Vanduta in mirificul tiraj de 4 exemplare. Doua mai sunt in raft. Vin cu autograf. Toate trei volumele SE POT ACHIZITIONA NUMAI DE AICI. SAU FURA DE LA PRIETENI.
Diverse variante de pachete pentru volumele 1, 2, 3: PE ACEST LINK
„La Botez, trebuie să avem și un fel de mâncare mai fițos, gen creveți prăjiți sau scoici sau melci. Pentru că Domnul Colonel va invita câțiva prieteni importanți.
– Din aceia care mănâncă des fructe de mare.
– În mare cresc fructe? a întrebat unchiul, cu expresia unui copil de un an care a primit prima jucărie din viața sa.
– Ești prostănac! i-a zis bunica. Este vorba de fructe ținute în mare, așa cum ținem noi gogonelele la saramură.
– Ce, noi nu băgăm pepeni la murat? a susținut-o mătușa, țipând la unchiul.
– Pepenii e fructe? a ripostat unchiul. Parcă știi tu că pepenii e fructe! Fără 100 de mililitri de țuică, unchiul meu nu e unchiul meu nu începe să circule prin sânge. Bunica a spus chiar că ar trebui să îi dăm să bea noaptea, în somn, printr-o pâlnie. „Ca să nu se trezească alt om, ca acum!” Mama Ameliei simte momentul greu și, cu o voce caldă, împăciuitoare, le explică țăranilor:
– Fructele de mare, domnule unchi, doamna bunică, părinte … Fructele de mare sunt, de fapt … A-NI-MA-LE. Creveți, stridii, languste, homari, crabi, caracatițe…
– Hai dă-o dracu’! răbufnește părintele. Absolut toți se întorc spre el.
Bunica îl mustră din sprâncene și din buze, apoi îl ceartă ca pe un câine neascultător
: – Părinte, părinte, nu ești ascultător! Dacă mai pronunți o singură dată „dracu”, te dau afară de la masă! – Cum să fie, bunică, creveții… fructe de mare?! Da’ ce, noi nu am fost la oraș să vedem creveți?
– Da, continuă ea. Chiar dacă este caracatiță, este o fructă de mare.
– Adica cum, doamnă? Poate ne spuneți că caracatița are frunze? continuă popa atacul. Toți din Armata Iliuță râd. Sunt cu capul pe spate, cu mucii la nas, cu cracii pe sus.”
