In 1928, in Germania era democratie, iar Hitler era seful unui partid minor, care reusise sa obtina mai putin de 3% dintre voturi si sa aiba 12 parlamentari. Weimar Republic prospera, iar perioada ’24-’29 chiar a fost numita Golden Twenties.
A urmat criza din ’29, iar partidul lui Hitler a prins tot mai mult la popor, darorita mesajelor populiste indreptate impotriva statului care era prezentat drept slab, dusman al germanilor si mult prea permisiv cu „inamicii germanilor de rand, care germani sunt cei mai tari, mai frumosi si mai destepti din lume.”
Mesajele principale ale partidului lui Hitler la campania pentru alegerile din ’28 erau „Jos capitalul strain!”, „desfiintam tratatul de la Versailles!” si „trebuie o mana forte!”
Daca ai fi spus unui german din ’28 ca Hitler, liderul acestui partid mic, va ajunge cancelar, ar fi ras cu
muci. E ca si cum acum v-as spune ca un nationalist populist va ajunge presedintele Romaniei peste cativa ani.
In 1933, Partidul National Socialist al Muncitorilor Germani a luat 43,9% din voturi. Stiti ce a urmat.
Trecerea de la o democratie care parea asezata la tiranie s-a facut in numai cativa ani. A fost suficienta o criza si niste populisti care sa le spuna oamenilor ce vor sa auda, sa le promita orice, fara nicio acoperire in realitate.
Las asta aici, poate ne gandim sa invatam ceva din istorie. Care poate…
Citeste! OFERTA de primavara:
Hitler nu a ajuns la putere contra voinței poporului german ci în consens cu „aspirațiile” acestui popor de a domina, de a stapini, de a asuprii.Conceptul de nație superioară s-a manifestat și se manifestă și acum în filozofia acestui popor.Teoria precum ca Hitler a ajuns la putere, vezi doamne din neglijenta și nepăsarea germanilor este o manipulare perversă,el fiind de fapt împins la putere de poporul german. Este inadmisibil ca, din nou să i se acorde Germaniei un rol primordial în conducerea Europei(deocamdată). A nu învață din istorie înseamnă a repeta greșelile acesteia. Acesta este marele pericol care ne paste.