Ce a vrut sa spuna autorul? Analiza aproape literara pe text.
In EXPOZITIUNE, autorul ne aduce in prim-plan o problema stringenta a omenirii: foametea. Exprimarea prozatorului, atat de patrunzatoare si de frusta ne loveste in plin, trezindu-ne constiinta: “STI tu fa ca e satula.” Faptul ca nu formuleaza o propozitie interogativa sugereaza, desi nu spune direct, ideea ca talentatul prozator Armando stie deja raspunsul la intrebare. Da, in lume este foamete, iar noi nu facem nimic! Ignorarea regulilor gramaticale (“STI”) vine sa sublinieze faptul ca in aceste tari, in care atatia oameni mor de inanitie, procentul de analfabeti este foarte mare. Foarte subtil, in pana mea! Sa continuam.
INTRIGA: “A venit cumva la ma-sa sau Tea sp ti ca nu are bani sa se antretina”. In partea aceasta se declanseaza intriga: ea, infometata, desi este vai de mama ei, nu a venit la “ma-sa” sa ceara ajutor. Asta denota faptul ca fiinta respectiva are mandrie, onoare. E o intriga puternica, exact ca in Don Quijote, doar ca aici e vorba de lupta cu frigiderul si cu intretinerea, nu cu niste banele mori de vant. Totodata, intelegem ca autorul vorbeste chiar cu mama presupusei infometate, prin adresarea directa a textului , dar si aceea la persoana a treia (“ma-sa”). E una si aceeasi persoana.
DESFASURAREA ACTIUNII: “cum va tu esti vreo fata dea lui sile camatari si eaI dat bani cu dobanda.” Povestea se complica, apar personaje rau famate. Mama infometatei este acuzata direct de catre autor ca are legatura cu mafia camatarilor. Limbajul in continuare agramat certifica faptul ca aceasta lume este una fara cultura, fara orizonturi, posibil violenta, decadent si nescolita. Mama inca nu neaga, prefera sa taca si sa inghita, sa tina piept acestor acuze, probabil nedrepte. Ea tace si sufera cu stoicism. Probabil si pentru ca vorbim de sectiune de comentarii, iar ea inca nu a raspuns.
PUNCTUL CULMINANT: “marsi ca afara panaramo si vb stric la adresa ta nu al ei.” Drama se accentueaza in aceasta proza scurta, iar situtuatia ajunge sa nu mai poata fi controlata. Apogeul are loc atunci cand personajul principal incearca sa o dea afara din casa pe mama infometatei. Cuvantul “stric”, folosit aici in loc de “strict”, este o subtilitate narativa care sugereaza faptul ca personajul este pus pe stricat, pe distrus tot, toata relatia cu mama interogata. Este o opera foarte puternica, plina de pasiune sud-americana, asa cum gasesti numai la Mario Vargas Llosa, iar uneori nici la el. “Vorbesc strict la adresa ta nu al ei”, ne induce faptul ca personajul infometatei nu a mai rabdat vicisitudinilor sortii si a facut o operatie de schimbare de sex. Absolut coplesitor acest moment, in care personajul realizeaza ca intr-o lume feroce si capitalista, barbatii au mai multe sanse de a face bani. Inegalitatea aceasta sociala trezeste multe minti feministe, iar autorul se situeaza din acest punct de vedere pe acelasi palier cu marile feministe ale omenirii: Wilhelmina Drucker, cea care a reusit sa dea femeilor drept de vot, sau Simone Veil, care a luptat pentru dreptul la contraceptie.
EPILOGUL este fascinant. Ca toti marii prozatori, si Armando al nostru, caci asa il cheama pe autor, lasa subiectul deschis. De unde intelegem ca proza scurta va continua si in alte comentarii. “Mama si tata se da an trotineta pe bani ei.” Apar doua noi personaje, care se pare ca sunt niste niste oameni intretinuti, cam ca politicienii. “Pe banii ei”, asta inseamna ca infometata s-a transformat la loc in femeie, dar una mai puternica, mai hotarata ca niciodata sa lupte cu barbatii. Nimic nu o va invinge, asa se pare! Asteptam cu mare interes continuarea. Poate ajunge chiar si la douazeci serii ca sa depaseasca Game of Thrones. Cine stie?
Adevarul e ca suntem superficiali si nu ne apreciem scriitorii. Intrebati 100 de romani ca sa vedeti cati vor intelege mesajul lui Armando. Trist!
Reducere mare la carti. 3 carti=59 de lei.
FOLLOW SI LIKE PE FACEBOOK: Silviu Iliuta–cronicipebune
Toate trei volumele SE POT ACHIZITIONA NUMAI DE AICI. SAU FURA DE LA PRIETENI. Diverse variante de pachete pentru volumele 1, 2, 3: PE ACEST LINK
Fragment: „Iubita mea, sunt beat. De două ore stau ascuns în toaletă şi tresar la fiecare bătaie în uşă. Zac aici, pe jos, nu pentru că simt o plăcere deosebită de a sta cu costumul meu din liceu pe urina de pe jos, ci pentru că nu am găsit altă cale. De dimineaţă beau. Beau încontinuu, cu neamurile tale, cu naşii, cu neamurile mele, cu nişte vecini, cu trecătorii, cu vecinii.
M-a tăiat tac-tu! De aia beau, să uit. Şi să sper că n-a făcut-o intenţionat. Vestea bună e că de când beau mi s-a oprit sângerarea. A, şi mai e una: sectanţii ăia au vândut patru aspiratoare şmechere, de mii de dolari, rudelor tale. Ceea ce e bine pentru că am câştigat comision o cutie de detergent. Nu te îngrijora, în patruzeci și opt de rate lunare scapă de zece la sută din costul total, apoi îl pot da înapoi.
I-am pupat în mod egal pe toţi, şi pe ai tăi, şi pe ai mei. Am mai turnat în mine şi câteva pahare cu şampanie, de unde şi incoerenţa.
Mătuşa ta mi-a zis:
– Mânca-l-ar mătuşa de băiat! Bine ai venit în familie!
Şi m-a pupat pe gură. Am vrut să îţi zic eu primul, în caz că o să afli peste ani.
NU am o aventură cu mătuşa ta şi… NU vreau una! Nu pentru că nu o găsesc atractivă, să nu mă înţelegi greşit, nu am nimic personal cu ea. Doar că mustaţa ei îmi aduce aminte de tatăl tău.
NU o să merg în vizită de Crăciun acasă la ea, asta ca să ştii de acum.
Acum,iubita mea, citesc citatele mâzgălite pe pereţi. Cred că avem mulţi psihopaţi în familie. Unul a scris cu litere roşii, mari: DE CEEEEE, DOAMNEEEE? Cred, de fapt sunt sigur, că e tac-tu.
Altul a scris: CIORBA – DE RAHAT, FRIPTURA – TARE, SARMALELE – ORIBILE. Cred că e bunica.
Apoi, am convenit că nu ascultăm manele la nuntă? Am convenit! Şi de două ore avem numai manele.
– Decât două-trei piese pentru prietenii mei din armată! „Hai, liberare!“ a zis tatăl tău. După care s-a uitat urât la mine şi m-a întrebat:
– Nu e însărcinată fata mea, nu? Aţi glumit voi. Hahahah!
Unchiul meu a dat mâna cu Makele. După ce l-a atins, și-a scuipat în palmă şi s-a şters pe cămaşă jumătate de oră.
Ray dansează cu mătuşa ta. Nu sunt sigur că nu îl violează până dimineaţă.”
E nedrept ce se întâmplă! Nimic nu a prevestit că mă voi lovi atât de brusc de realitatea crudă. De la „ma-sa ta”, a început să se evapore câte o picătură din ce ştiam despre mine. Şi ştiam că sunt în stare să citesc un text şi să-l şi înţeleg. Dar aici nici să citesc nu am putut. Până la final, s-a revărsat râuri-valuri înspumate toată stima mea. De sine. Pentru mine. Al mea proprie, adică. Că parcă aşa-i corect.
Analiza m-a salvat de la dezintegrarea-n absolut. Numai la Riga Crypto și Lapona Enigel m-am mai simţit atât de dezorientată.
Cum mai ies eu în lume cu ruşinea asta-n suflet?
:))