Se da aceasta poza. Un barbat de la Satu Mare se arunca in genunchi in fata Vioricai.
Se cere sa se afle:
1. Batranul din imagine traieste cea mai mare umilinta din viata lui. Are o pensie infima, din care nu isi acopera nici macar costul medicamentelor. Acesta este momentul capitularii. Maximum din ce mai poate obtine la 100 de ani de viata este sa il bage cineva important in seama.
Cineva care sa ii spuna ca o sa fie bine. Cineva. Oricine. Chiar si o agramata.
Este un fel de sindrom Stockholm, in care victima incepe sa il placa pe agresor. De unul dintre ei, un sefulet din guvernul care i-a luat dreptul la demnitate. Seamana cu poza asta:
2. Este doar o scena absurda. Venerabilul domn chiar o indrageste pe Dancila. Probabil ca o admira pntru capacitatea ei extraordinara de a electriza masele atunci cand le vorbeste. Nu, n-are cum. Abia daca o asculta aia platiti sa cona la miting. Cei care nu dorm.
Poate ca ii apreciaza cunostintele de Geografie? Nu, n-are cum. Femeia e la Satu Mare, dar e convinsa ca e la Galati.
Poate o apreciaza mult pentru inteligenta ei! :)))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))
Poate….
Oricum ar fi, aceasta e fie imaginea umilintei supreme, fie a pupincuristului perfect, pentru care chiar nu conteaza cine ii e sef, cat timp ii arunca un oscior.
OFERTA:
FOLLOW SI LIKE PE FACEBOOK: Silviu Iliuta–cronicipebune
Toate trei volumele SE POT ACHIZITIONA NUMAI DE AICI. SAU FURA DE LA PRIETENI. Diverse variante de pachete pentru volumele 1, 2, 3: PE ACEST LINK
Fragment: „Iubita mea, sunt beat. De două ore stau ascuns în toaletă şi tresar la fiecare bătaie în uşă. Zac aici, pe jos, nu pentru că simt o plăcere deosebită de a sta cu costumul meu din liceu pe urina de pe jos, ci pentru că nu am găsit altă cale. De dimineaţă beau. Beau încontinuu, cu neamurile tale, cu naşii, cu neamurile mele, cu nişte vecini, cu trecătorii, cu vecinii.
M-a tăiat tac-tu! De aia beau, să uit. Şi să sper că n-a făcut-o intenţionat. Vestea bună e că de când beau mi s-a oprit sângerarea. A, şi mai e una: sectanţii ăia au vândut patru aspiratoare şmechere, de mii de dolari, rudelor tale. Ceea ce e bine pentru că am câştigat comision o cutie de detergent. Nu te îngrijora, în patruzeci și opt de rate lunare scapă de zece la sută din costul total, apoi îl pot da înapoi.
I-am pupat în mod egal pe toţi, şi pe ai tăi, şi pe ai mei. Am mai turnat în mine şi câteva pahare cu şampanie, de unde şi incoerenţa.
Mătuşa ta mi-a zis:
– Mânca-l-ar mătuşa de băiat! Bine ai venit în familie!
Şi m-a pupat pe gură. Am vrut să îţi zic eu primul, în caz că o să afli peste ani.
NU am o aventură cu mătuşa ta şi… NU vreau una! Nu pentru că nu o găsesc atractivă, să nu mă înţelegi greşit, nu am nimic personal cu ea. Doar că mustaţa ei îmi aduce aminte de tatăl tău.
NU o să merg în vizită de Crăciun acasă la ea, asta ca să ştii de acum.
Acum,iubita mea, citesc citatele mâzgălite pe pereţi. Cred că avem mulţi psihopaţi în familie. Unul a scris cu litere roşii, mari: DE CEEEEE, DOAMNEEEE? Cred, de fapt sunt sigur, că e tac-tu.
Altul a scris: CIORBA – DE RAHAT, FRIPTURA – TARE, SARMALELE – ORIBILE. Cred că e bunica.
Apoi, am convenit că nu ascultăm manele la nuntă? Am convenit! Şi de două ore avem numai manele.
– Decât două-trei piese pentru prietenii mei din armată! „Hai, liberare!“ a zis tatăl tău. După care s-a uitat urât la mine şi m-a întrebat:
– Nu e însărcinată fata mea, nu? Aţi glumit voi. Hahahah!
Unchiul meu a dat mâna cu Makele. După ce l-a atins, și-a scuipat în palmă şi s-a şters pe cămaşă jumătate de oră.
Ray dansează cu mătuşa ta. Nu sunt sigur că nu îl violează până dimineaţă.”
