Ma uitam azi pe audienta minut cu minut a emisiunii Ferma. E asa:

-cum face una baie in cada-la cer;

-cum construiesc aia ceva pe acolo-scade la jumate;

-cum au loc discutii banale-ii bate publicitatea de pe Antena,;

cum e putin scandal intre Brigitte si o modelina-creste la loc,

cum e scandal in timp ce modelina sta in chiloti si se mai dezbraca un dubios pe acolo, mai apare si Geanina in chiloti-audienta depaseste cerul.

Zic sa renuntati totusi de tot la formatul de afara, ca nu merge cu supravietuire, construit, de wc-uti, dialoguri despre mancare, probe si alte rahaturi. Faceti direct o emisiune: Ferma in cada. 12 oameni dezbracati, care se cearta incontinuu, in timp ce stau doar in chiloti si din cand in cand se bat cu sapun si se saruta.

Numai sa nu se dezbrace prezentatorii, ca atunci pica de tot.

trong>FOLLOW SI LIKE PE  FACEBOOK: Silviu Iliutacronicipebune


Toate trei volumele SE POT ACHIZITIONA NUMAI DE AICI. SAU FURA DE LA PRIETENI. Diverse variante de pachete pentru volumele 1, 2, 3: PE ACEST LINK

Fragment CARTE: „Prima amintire fericită a fost cu o felie de pâine cu unt. Ţin minte că într-o dimineaţă am găsit pe ea o feliuţă de salam care avea în componenţă urme de carne. După ce m-am uitat la ea circumspect, am dedus: dacă mama mi-a lăsat-o, înseamnă că e comestibilă. Era prima dată când am simțit gustul cărnii. Am scuipat-o. Îmi era frică. Apoi am vomat. Eram convins că în gura mea e o pulpă de câine sau o coadă de pisică. Sau diavolul. Dacă nu apucau să mănânce carne, tot ce puteau face oamenii era să inventeze povești despre ea. Pentru mine, poveștile despre diavoli, marțieni, despre Japonia, erau la fel de credibile ca și acelea despre carne. Toate vorbeau despre lucruri inaccesibile, necunoscute și foarte îndepărtate. Auzisem că există pe undeva, dar nu aveam nicio certitudine. Îţi spun: au fost ani buni în care m-as fi speriat la fel de rău dacă aș fi întâlnit un japonez pe stradă sau dacă aș fi văzut o bucată de carne în ciorbă. Îmi amintesc cum câte un copil din vecini venea urlând în fața blocului, ca în filmele lui Fellini: -Se dă ceva la Complex! Se dă ceva la

Lasă un răspuns