De Silviu Iliuta-cronicipebune


Pe mine nu ma mira deloc ca ratusca din magazin are patru picioruse. In fond, la Parlament vad zilnic porci cu doua picioare.


Rar de tot in Romania. Daca vedeti anuntul asta, pupati pe loc vanzatorul!

Bai, baieti, da va miscati si voi mai cu talent, da? A, daca vreti haleala, vedeti ca e o plita prin bucatarie. Si bautura in sat, la magazine, bai, nuntasii lu’ peste!

Puteti face orice cu pernele astea, dar NU ii lasati pe copii sa invete punctele cardinale! Da?

Am luat 100. Pentru un prieten.

Voua nu vi se pare nimic ciudat? Pe voi nu va inspira la cumparaturi spanzuratii aia de grinda? Cred ca mesajul e: „Hai, frate, macar sa luam haine, ca viata e scurta!” Sau: „Daca vezi cat ai dat pe tricourile alea, acolo ajungi!”

Unde a ajuns tehnologia asta…
FOLLOW SI LIKE PE  FACEBOOK: Silviu Iliutacronicipebune

Toate trei volumele SE POT ACHIZITIONA NUMAI DE AICI. SAU FURA DE LA PRIETENI. Diverse variante de pachete pentru volumele 1, 2, 3: PE ACEST LINK

Fragment CARTE: „Prima amintire fericită a fost cu o felie de pâine cu unt. Ţin minte că într-o dimineaţă am găsit pe ea o feliuţă de salam care avea în componenţă urme de carne. După ce m-am uitat la ea circumspect, am dedus: dacă mama mi-a lăsat-o, înseamnă că e comestibilă. Era prima dată când am simțit gustul cărnii. Am scuipat-o. Îmi era frică. Apoi am vomat. Eram convins că în gura mea e o pulpă de câine sau o coadă de pisică. Sau diavolul. Dacă nu apucau să mănânce carne, tot ce puteau face oamenii era să inventeze povești despre ea. Pentru mine, poveștile despre diavoli, marțieni, despre Japonia, erau la fel de credibile ca și acelea despre carne. Toate vorbeau despre lucruri inaccesibile, necunoscute și foarte îndepărtate. Auzisem că există pe undeva, dar nu aveam nicio certitudine. Îţi spun: au fost ani buni în care m-as fi speriat la fel de rău dacă aș fi întâlnit un japonez pe stradă sau dacă aș fi văzut o bucată de carne în ciorbă. Îmi amintesc cum câte un copil din vecini venea urlând în fața blocului, ca în filmele lui Fellini: -Se dă ceva la Complex! Se dă ceva la

Lasă un răspuns