Vacanta s-a terminat. Vara s-a terminat. E si luni. Clar, va dati demisia.
Berbec
Veniti mai devreme cu 15 minute ca sa va scrieti demisia, ca asta nu e in fisa postului si oamenii aia nu va platesc pentru asta.
Taur
Va dati demisia dupa pauza de pranz, ca sa fiti sigur ca incasati bonul de masa si pe ziua de azi.
Gemeni
Ajungeti la birou si lucrati toata ziua, ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat. Ramaneti peste program 3 minute, va scrieti demisia si fugiti.
Rac
Ajungeti la birou cu ochii in lacrimi. Femeia de serviciu va intreaba ce ati patit si, printre sughituri, ii spuneti tot off-ul. Mai plangeti o tura in biroul sefului, la departamentul HR, la cantina si pe umarul fiecarui coleg. Faceti ore suplimentare, ca sa terminati de plans.
Leu
Azi mergeti la serviciu cu lautarii dupa voi. Acestia o tin tot intr-un cantec de jale. Cand iesiti din firma, baga din alea de prohod de jelesc si vecinii.
Fecioara
Va dati demisia la prima ora. Apoi faceti curat in tot biroul, dupa care va apucati de trimis mailuri cu ce are de facut fiecare, dupa ce plecati. In final, lasati cateva indicatii la avizier.
Balanta
Va cumparati o rochie noua si un parfum potrivit cu aceasta ocazie. Apoi va faceti 451 de selfie-uri pe care le postati cu #newbeginnings, #ohhappyday,#ilovemylife, #mydubay etc.
Scorpion
Va faceti un tatuaj cu data de azi. Apoi faceti sex, ca tensiunea momentului e greu de suportat.
Sagetator
Va dati demisia cu argumentul ca va dedicati unui proiect glorios: salvarea planetei sau asa ceva.
Capricorn
Vă dati demisia si va angajati, in acelasi timp. Munciti o perioada cate 16 ore pe zi, dar nu e problema, cand va intra banii rezistati cat sa dati un chef.
Varsator
Va dati demisia pentru ca aveti nevoie de libertate. Traiti din depozite vreo 3 zile, poate chiar 4.
Pesti
Va scrieti demisia cu un pix cu gel roz si desenati la colturi cate o floare frumoasa.
guest post de Alina Mirt
FOLLOW SI LIKE PE FACEBOOK: Silviu Iliuta–cronicipebune
Toate trei volumele SE POT ACHIZITIONA NUMAI DE AICI. SAU FURA DE LA PRIETENI. Diverse variante de pachete pentru volumele 1, 2, 3: PE ACEST LINK
Fragment: Mansarda nu mai era Raiul si incet incet, bucatile de lemn pictate de noi imi pareau o joaca de copil, doar ca noi nu mai eram copii. Patul devenise doar un obiect insuportabil de mare intr-o camera in care nu mai aveam unde sa fugim unul de altul.
Adormeam spate in spate ca doi straini care sunt fortati sa doarma impreuna si se tem sa se atinga.
Dupa cateva luni nu am mai suportat.
-Vrei sa plec?
-Nu, ce ti-a venit?
Dar privirea ei, limbajul corpului, ochii…Toate spuneau: „Mi-e indiferent!”
Simteam ca nu ma mai iubeste, ca locul meu nu mai este langa ea.
Si am plecat
FRAGMENT:
„La NUNTA.
La restaurant am vomat în „serviz-ul“ auto din curte, am ciocnit de 100 de ori paharul de şampanie cu invitaţii. Paharul, adică un recipient alb de plastic.
– Nici nu ştiam că se poate bea şampanie din… a spus mama Ameliei scârbită.
– Se poate! i-am confirmat. Dacă nu e bun, beţi direct din sticlă.
Totul era decorat exact cum ne promisese patronul: pereţii roz erau acum plini de balonaşe care formau o inimă. Sau un animal. Ceva între o inimă şi un câine.
– Totuşi, am zis că să vă fac o surpriză pentru tinerii însurăţei! m-a bătut patronul pe umăr. I-a ieşit iepuraş!
– Iepuraş e ăla? îl întreb.
– Da! E talent nevastă-mea la d-astea. Daţi când aveţi diferenţa.
Orchestra era pregătită. Un elev de liceu, ochelarist şi cu coşuri pe faţă, cânta la vioară. Doi cetăţeni înfăşuraţi în fracuri lucioase, la ţambal. La acordeon era un solist de culoare.
– Makele! Student la medicină! mi-a spus mândru patronul. Când e româneşti, bagă banda, iar când e internaţional, cântă el. Ştii ce frumos cântă Makele? E din Africa de Sud! Sau America de Sud.
– Nigeria.
– Aşa! Urlă patronal. Dă-i dracu’, e la fel de negri, îmi şopteşte. Da’ cântă bine, ca ţiganii la noi.
Unchiul meu a devenit brusc serios la vederea orchestrei. M-a apucat temător de braţ şi m-a târât lângă scena construită din paleţi acoperiţi cu o mochetă verde murdară.
– Există!
Şi a rămas cu privirea nemişcată şi tălâmbă spre formaţie. Am mai dat pe gât o ţuică, „pentru bani şi noroc“, cum mi-a zis doamna care îmi spunea Sergiu. După o vreme, mi-am agitat puţin două mâini, apoi pe cele patru, prin dreptul privirilor lor. Unchiul, deşi după fiecare gură de şampanie se transforma în „unchii“, era nemişcat.
– Există! Ştiam eu! Uite la el!
Şi mi-l arată pe Makele.
– Ui… uite, nepoate, ce albi e dinții când cântă!
Love me tendeeer…
– Şi e adevărat ce se zice, nepoate, că toţi negrii are voce! Poate o cânta mai bine Elvis.
– Elvis era alb! îi spun.
– Da’ de unde, avea el sânge de ceva… ! Uite, ui… uite ce dantură are, ne… nepoate! Marietooo! Marietooo!
Fuge de lângă mine, îşi face loc prin mulţime, îmbrâncind câţiva nuntaşi, şi se întoarce împingând-o pe mătuşa înspre scenă.
– Uite, fă, un negru! Uite ce palme albe are!”
