Deputatul „Mitraliera” trage in populatie cu injuraturi.

de Silviu Iliuta / *cele mai recente articole pe facebook/cronicipebune

Politicienii sunt atenti la dorintele alegatorilor.
Stiu sa le vorbeasca, sa le asculte păsurile si sa le rezolve problemele.
Tot ce am scris mai sus e perfect adevarat! Daca ne referim la alta ţară.
In Romania, daca ii scrii unui parlamentar s-ar putea sa te trezesti cu raspunsul asta:

Sau la asta:

El, domnul din bula aceea mititică, este Catalin Radulescu, deputat PSD de Arges, condamnat la 1 an şi 6 luni închisoare cu suspendare pentru mită.
Se pare ca bula este direct proportionala cu marimea creierul domnului deputat si invers proportionala cu nesimtirea.
(Rog pe cineva sa ii traduca asta. L-ar ajuta un crochiu. Rog pe altcineva sa ii traduca si cuvantul „crochiu”.)
In timpul liber, si se pare ca are destul, ghertoiul de Parlament le raspunde celor care ii dau mesaje:

Rugaminti:
1. Data viitoare nu mai votati PSD, partid care l-a pus pe liste pe acest…. (completati voi)
2. Daca tot votati PSD si nu va puteti abtine, macar aveti grija sa nu fie baiatu’ asta pe liste.

PAGINI DE FACEBOOK Silviu Iliuta–cronicipebune

NU rata singura trilogie premiata chiar de autor! Vanduta in mirificul tiraj de 4 exemplare.  Doua mai sunt in raft. Vin cu autograf. Toate trei volumele SE POT ACHIZITIONA NUMAI DE AICI. SAU FURA DE LA PRIETENI.

Diverse variante de pachete pentru volumele 1, 2, 3: PE ACEST LINK.

Fragment:

„La Botez, trebuie să avem și un fel de mâncare mai fițos, gen creveți prăjiți sau scoici sau melci. Pentru că Domnul Colonel va invita câțiva prieteni importanți.
– Din aceia care mănâncă des fructe de mare.
– În mare cresc fructe? a întrebat unchiul, cu expresia unui copil de un an care a primit prima jucărie din viața sa.
– Ești prostănac! i-a zis bunica. Este vorba de fructe ținute în mare, așa cum ținem noi gogonelele la saramură.
– Ce, noi nu băgăm pepeni la murat? a susținut-o mătușa, țipând la unchiul.
– Pepenii e fructe? a ripostat unchiul. Parcă știi tu că pepenii e fructe! Fără 100 de mililitri de țuică, unchiul meu nu e unchiul meu. Creierul său nu funcționează până ce alcoolul nu începe să circule prin sânge. Bunica a spus chiar că ar trebui să îi dăm să bea noaptea, în somn, printr-o pâlnie. „Ca să nu se trezească alt om, ca acum!” Mama Ameliei simte momentul greu și, cu o voce caldă, împăciuitoare, le explică țăranilor:
– Fructele de mare, domnule unchi, doamna bunică, părinte … Fructele de mare sunt, de fapt … A-NI-MA-LE. Creveți, stridii, languste, homari, crabi, caracatițe…
– Hai dă-o dracu’! răbufnește părintele. Absolut toți se întorc spre el.
Bunica îl mustră din sprâncene și din buze, apoi îl ceartă ca pe un câine neascultător
: – Părinte, părinte, nu ești ascultător! Dacă mai pronunți o singură dată „dracu”, te dau afară de la masă! – Cum să fie, bunică, creveții… fructe de mare?! Da’ ce, noi nu am fost la oraș să vedem creveți?
– Da, continuă ea. Chiar dacă este caracatiță, este o fructă de mare.
– Adica cum, doamnă? Poate ne spuneți că caracatița are frunze? continuă popa atacul. Toți din Armata Iliuță râd. Sunt cu capul pe spate, cu mucii la nas, cu cracii pe sus.”