In Bucuresti, langa Conservator, a aparut o groapa. Filmare: Florin Ghioca.
l
Gabriela Firea, declaratie de ultimul moment: „Da, aceasta groapa face parte dintr-un plan pe termen mai lung implementat de Primaria Capitalei sub conducerea MEA. Nu este vorba, asa cum zic toti carcotasii si aia din Opozitie, ca Bucurestiul are strazi care trebuie consolidate, ca noi avem infrastructura praf. Nu! Dezmint categoric.
Groapa aceasta de la Conservator se va numi Viorica Dancila, pentru ca e premierul care a reusit sa ne faca tigrii Europei, chiar daca in Europa sunt tigrii doar la ZOO. Pentru ca a reusit sa anihileze inflatia din doua fraze. Langa groapa va fi si o placuta gravata in bronz, pe care vom scrie: „Tutam Dancilae Erasmus dae”, adica „Esti Dancila de dai in gropi.”
Urmatoarea groapa din Bucuresti va fi inconjurata cu panglica si va purta numele Ministrului Pamglica. Prin programul meu, intentionez sa avem circa 3-400 de gropi in oras, unde lumea va putea sa puna pamant, sa planteze flori, sa stea in jurul lor si sa faca focuri de tabara sau chiar sa cada cu masinile in ele. Daca tineretul iese din casa, cine ii pune? Sa stea ca votantii mei in apartamente si in autobuze, sa nu mai umble ca blambecii in alte zile in afara de ziua de vot!
Va fi frumos! Tocmai am alocat doua miliarde pentru cateva statui ale nepotilor familiei regale belgiene, iar asta sigur va rezolva si problema gropilor, dar si problema cladirilor cu bulina rosie.
Apropo, stati intr-un bloc cu bulina rosie? Vedeti ca sub el se va inaugura in curand cea mai mare groapa din Bucuresti, de 1000 de ori mai mare decat astea din tara”:
FOLLOW SI LIKE PE FACEBOOK: Silviu Iliuta–cronicipebune
Fragment: „Nu am înţeles niciodată de ce când îi este rău unui om, cineva se oferă să îi aducă un ceai.
– Ce ai, frate?
– Cancer!
– Aaaa, stai liniştit că am un ceai de tei… vindecă tot!
Mai nou e un curent, ierburile tămăduitoate sunt peste tot: Mănâncă acum trei legături de pătrunjel pe zi şi scapi de ciroză!
– E de tei, sigur o să îţi facă bine, Silviu.
Să-mi bag picioarele, e din ăla bun, de TEI!!! Ăsta vindecă tot!
– Sunt convins, eu şi când am avut pneumonie, tot cu ceai mi-a trecut.
– Ai rămas glumeţ! Ca atunci când eram mică, îmi spune.
Se apropie de mine, cu halatul desfăcut. Toată căldura pielii sale radiază înspre mine. De sub halatul ei ies unde şi mirosuri, ca acelea care îi făceau pe Tom şi Jerry să plutească. În traducere, pentru cei care au sărit direct la desenele cu roboţi: „Boss, era bine rău androida, frate! Te vrăjea ca un Bakugan din ăla care scuipă energie!“.
E prea aproape!
Începe să îmi maseze mâna dreaptă, la încheietură. E bine.
Apoi, pentru că nu are o poziţie bună, se așază lângă mine, pe pat. E mai bine. Sper că profită de mine, măcar acum când sunt bolnav… ”
Toate trei volumele SE POT ACHIZITIONA NUMAI DE AICI. SAU FURA DE LA PRIETENI. Diverse variante de pachete pentru volumele 1, 2, 3: PE ACEST LINK
Fragment CARTE: „Prima amintire fericită a fost cu o felie de pâine cu unt. Ţin minte că într-o dimineaţă am găsit pe ea o feliuţă de salam care avea în componenţă urme de carne. După ce m-am uitat la ea circumspect, am dedus: dacă mama mi-a lăsat-o, înseamnă că e comestibilă. Era prima dată când am simțit gustul cărnii. Am scuipat-o. Îmi era frică. Apoi am vomat. Eram convins că în gura mea e o pulpă de câine sau o coadă de pisică. Sau diavolul. Dacă nu apucau să mănânce carne, tot ce puteau face oamenii era să inventeze povești despre ea. Pentru mine, poveștile despre diavoli, marțieni, despre Japonia, erau la fel de credibile ca și acelea despre carne. Toate vorbeau despre lucruri inaccesibile, necunoscute și foarte îndepărtate. Auzisem că există pe undeva, dar nu aveam nicio certitudine. Îţi spun: au fost ani buni în care m-as fi speriat la fel de rău dacă aș fi întâlnit un japonez pe stradă sau dacă aș fi văzut o bucată de carne în ciorbă. Îmi amintesc cum câte un copil din vecini venea urlând în fața blocului, ca în filmele lui Fellini: -Se dă ceva la Complex! Se dă ceva la ;
*gasiti cele mai recente articole pe facebook/cronicipebune
