„Sigur ca am fost!”, declara Fuego.
„Mai intai am crezut ca ma cheama sa cant”, a continuat indragitul autor.
„Apoi, cineva de acolo, un baiat cu costum negru, mi-a spus ca nu au ei bani pentru Celine Dion, daramite pentru mine! Si nu a fost cu suparare! Daca tot am zburat pana in America, le-am acceptat invitatia la masa. Am intrebat cat e tacamul, au zis ca 1 000 000 in picioare si 2 000 000 pe scaun. Nu mi s-a parut deloc scump, asa ca am luat-o si pe doamna Irina. In poza aceasta ea nu apare, era plecata la baie sa faca vocalize.
Am observat ca a mai venit cineva din Romania, un baiat cu mustata si servitorul lui. Sau paharnicul, nu stiu ce era, ca ii turna mereu in pahar. Am si vorbit putin cu baiatul din Teleorman, cel cu fata mai de taranel asa si mi-a spus ca nu isi permite sa isi ia o masa. Dar asa e cu romanii din Diaspora, nu se scalda toti in bani, cum cred toti cei din tara!
La plecare, am platit masa. Am aflat ca era vorba de 2 milioane de Euro si mi s-a parut putin cam mult, dar am dat. Noroc ca avea Irina la ea. Le-am dat cate 100 de Euro romanilor si au fost foarte fericiti. Paharnicul chiar mi-a pupat mana la plecare!” a incheiat Fuego.
„Toate titlurile bune au fost date”, de Silviu Iliuta. Costa 39 de lei si se comanda online de pe site-ul www.bookzone.ro.
Fragment din carte: Patul fecioarei era cel de sus, deasupra Alionei, o basarabeancă zdravănă de 0.12 tone.
-Crezi că au adormit? o întreb.
-Carmen, da. Dar Aliona nu, că încă nu a început să vorbească în rusește.
Am început să ne sărutăm în liniște printre sforăiturile lui Carmen.
Iar eu, mi-am trimis mâinile în expediție pe corpul ei.
Pfoai, ce excursii! Ce ținuturi noi am descoperit în noaptea aia! Zone tropicale umede, munți și dealuri pe unde nu mai călcase picior de bărbat.
Apoi podișul, unde fusese cândva o junglă amazoniană. Și pe care nici măcar Soarele nu-l văzuse până acum.
Nu mai știam nici cum mă cheamă, eram transpus tot în Manualul de Geografie al Ameliei.
I-am dezbrăcat bikini roz pe care îi văzuse toată Politehnica și am început să explorez cu grijă Marele Canion din Slobozia.
-Mai ușor cu mâna, Tăntălăule, ca îmi vine să gem, îmi șoptește la ureche.
-Bine, gemi!
-Nu pot, Aliona e trează. În pana mea!
Așa că mi-am chemat mâinile din expeditie și m-am mulțumit cu sărutări.
-Trebuie să îmi zici ceva trist, m-am încins prea rău și vreau să îmi treacă până adoarme, îmi zice.
-Mâine am predare la corporație. După ce facem dragoste, mă duc să termin câteva grafice.
-Nu așa de trist, Iubire, că îmi trece de tot.
Aliona aia era de comă! Trebuia să îi pun ceva în apă ca să adoarmă! Mă gândeam să bat pe la ușile căminului, să dau șpagă cuiva și să o mut acolo.
-Uşide becu’! Uşide becu’! urlă Aliona.
-Gata, doarme bestia? o întreb pe Amy.
-Nu încă, asta e în basarabeană. Îi intră lumina de la felinar
în ochi.”
sursa poza: Digi 24
