In Romania de azi, turnatorii au ajuns profeti si patrioti.

Noile carti, cu love, fun si ardei iute, de aici. Doua volume=49 de lei.

CNSAS zice ca Dan Puric a fost turnator la Securitate.
Pentru astia mici asta nu inseamna nimic, e ca si cum i-ai zice unuia de 40 de ani ca un actor de la la 1800 era vegetarian. Dar pentru cei ce au prins putin din vremurile alea, inseamna al naibii de mult: ca printre ei era un baiat, cu nume de cod Cristian, care isi turna colegii, inca de la 17 ani. Nesuferitul ala mic si tocilar, care da acum lectii de rrrromanism, iti baga cutitul pe la spate, te tragea de limba, apoi le dadea securistilor liste cu rudele plecate in strainatate.

In anii ‘80, cea mai odioasa specie umana era turnatorul. Iti intra in casa, in suflet, statea cu tine la masa, apoi turna rapoarte. Pana si pe securistii din cartier ii mai inghitea lumea. Pana  la urma era un serviciu, infect, dar serviciu. Dar pe turnatori nu ii suporta nimeni. Stiu un caz al unui inginer turnat de prietenul de familie. Voia sa fuga in Germania, la fratele sau, iar “prietenul” a fost singurul caruia i-a spus. A sfarsit la canal, dand cu sapa in urmatorii 7 ani de zile.

Cine stie cati romani cu rude pe afara au avut de tras de pe urma lui? Cine stie daca a ajuns vreunul la inchisoare pentru ca vorbea cu fratele lui de prin Germania, sau daca altul a fost impiedicat sa ajunga profesor sau medic pentru ca nu avea dosar bun? Nu cred ca o sa aflam vreodata, dar sigur exista, iar acest purice are partea lui de vina.
“Prietenul tău Cristian îţi transmite salutări şi te roagă să-l ajuţi cu problema unor schiţe”-asta era mesajul de contact. Azi, prietenul tau Cristian este testat de PSD pentru alegerile prezidentiale. Da, ati citit corect.

Stiu ca multa lume il admira pe domnul Puric, stiu ca salile sunt pline la evenimentele lui. Si mai stiu ca poate spune timp de 5 ore citate despre neamul rrrromanesc si valorile lui, fara sa se repete. Acum ar merge un citat pe care nu il stie. E din tata: “toata viata puricele si-a dorit sa devina paduche.”

FOLLOW SI LIKE PE FACEBOOK: Silviu Iliuta–cronicipebune

Toate trei volumele SE POT ACHIZITIONA NUMAI DE AICI. SAU FURA DE LA PRIETENI. Diverse variante de pachete pentru volumele 1, 2, 3: PE ACEST LINK

Fragment: „Iubita mea, sunt beat. De două ore stau ascuns în toaletă şi tresar la fiecare bătaie în uşă. Zac aici, pe jos, nu pentru că simt o plăcere deosebită de a sta cu costumul meu din liceu pe urina de pe jos, ci pentru că nu am găsit altă cale. De dimineaţă beau. Beau încontinuu, cu neamurile tale, cu naşii, cu neamurile mele, cu nişte vecini, cu trecătorii, cu vecinii.
M-a tăiat tac-tu! De aia beau, să uit. Şi să sper că n-a făcut-o intenţionat. Vestea bună e că de când beau mi s-a oprit sângerarea. A, şi mai e una: sectanţii ăia au vândut patru aspiratoare şmechere, de mii de dolari, rudelor tale. Ceea ce e bine pentru că am câştigat comision o cutie de detergent. Nu te îngrijora, în patruzeci și opt de rate lunare scapă de zece la sută din costul total, apoi îl pot da înapoi.
I-am pupat în mod egal pe toţi, şi pe ai tăi, şi pe ai mei. Am mai turnat în mine şi câteva pahare cu şampanie, de unde şi incoerenţa.
Mătuşa ta mi-a zis:
– Mânca-l-ar mătuşa de băiat! Bine ai venit în familie!
Şi m-a pupat pe gură. Am vrut să îţi zic eu primul, în caz că o să afli peste ani.
NU am o aventură cu mătuşa ta şi… NU vreau una! Nu pentru că nu o găsesc atractivă, să nu mă înţelegi greşit, nu am nimic personal cu ea. Doar că mustaţa ei îmi aduce aminte de tatăl tău.
NU o să merg în vizită de Crăciun acasă la ea, asta ca să ştii de acum.
Acum,iubita mea, citesc citatele mâzgălite pe pereţi. Cred că avem mulţi psihopaţi în familie. Unul a scris cu litere roşii, mari: DE CEEEEE, DOAMNEEEE? Cred, de fapt sunt sigur, că e tac-tu.
Altul a scris: CIORBA – DE RAHAT, FRIPTURA – TARE, SARMALELE – ORIBILE. Cred că e bunica.
Apoi, am convenit că nu ascultăm manele la nuntă? Am convenit! Şi de două ore avem numai manele.
– Decât două-trei piese pentru prietenii mei din armată! „Hai, liberare!“ a zis tatăl tău. După care s-a uitat urât la mine şi m-a întrebat:
– Nu e însărcinată fata mea, nu? Aţi glumit voi. Hahahah!
Unchiul meu a dat mâna cu Makele. După ce l-a atins, și-a scuipat în palmă şi s-a şters pe cămaşă jumătate de oră.
Ray dansează cu mătuşa ta. Nu sunt sigur că nu îl violează până dimineaţă.”

Fragment din carte: Patul fecioarei era cel de sus, deasupra Alionei, o basarabeancă zdravănă de 0.12 tone.
-Crezi că au adormit? o întreb.
-Carmen, da. Dar Aliona nu, că încă nu a început să vorbească în rusește.
Am început să ne sărutăm în liniște printre sforăiturile lui Carmen.
Iar eu, mi-am trimis mâinile în expediție pe corpul ei.
Pfoai, ce excursii! Ce ținuturi noi am descoperit în noaptea aia! Zone tropicale umede, munți și dealuri pe unde nu mai călcase picior de bărbat.
Apoi podișul, unde fusese cândva o junglă amazoniană. Și pe care nici măcar Soarele nu-l văzuse până acum.
Nu mai știam nici cum mă cheamă, eram transpus tot în Manualul de Geografie al Ameliei.
I-am dezbrăcat bikini roz pe care îi văzuse toată Politehnica și am început să explorez cu grijă Marele Canion din Slobozia.
-Mai ușor cu mâna, Tăntălăule, ca îmi vine să gem, îmi șoptește la ureche.
-Bine, gemi!
-Nu pot, Aliona e trează. În pana mea!
Așa că mi-am chemat mâinile din expeditie și m-am mulțumit cu sărutări.
-Trebuie să îmi zici ceva trist, m-am încins prea rău și vreau să îmi treacă până adoarme, îmi zice.
-Mâine am predare la corporație. După ce facem dragoste, mă duc să termin câteva grafice.
-Nu așa de trist, Iubire, că îmi trece de tot.
Aliona aia era de comă! Trebuia să îi pun ceva în apă ca să adoarmă! Mă gândeam să bat pe la ușile căminului, să dau șpagă cuiva și să o mut acolo.
-Uşide becu’! Uşide becu’! urlă Aliona.
-Gata, doarme bestia? o întreb pe Amy.
-Nu încă, asta e în basarabeană. Îi intră lumina de la felinar
în ochi.”