Iti amintesti cum era viata inainte de smartphone?

Stiu sigur ca ma trezeam sa merg la scoala, insa nu imi amintesc cum! Parca cineva, o persoana, vedea si ma saruta pe obraz. S-ar putea sa fi fost mama.
Apoi, in metrou, faceam niste lucruri ciudate.
Uneori mergeam cu un „friend”, ne distram, radeam. Acum am peste 5000 de prieteni si ii cunosc doar pe 10. Ma rog, pe 9… pe unul l-am scos din lista saptamana trecuta pentru ca nu posteaza mai nimic si nu da like. Si nu merg cu niciunul in metrou. Sau s-ar putea sa merg, dar nu am ridicat niciodata ochii din smartphone. Cum as putea sa vad ce au postat „friends” noaptea trecuta, daca nu m-as uita in metrou?
Alteori citeam. Nu, nu de pe un site, ci de pe… obiectele acelea mari cu dungulite si scris cu pix.


Inainte de smartphone mergeam la masa cu prietenii si faceam …. am uitat cum se cheama. Flirtam cu fetele, faceam ochi dulci chelneritelor, barfeam… na, ce puteam si noi.
Zilele trecute am iesit la o pizza, iar chelnerita ne-a intrebat de sase ori ce vrem. Uneori ma intreb daca nu cumva iesim in oras cu cei care ne sunt friend si followers ca sa ne putem da tag in poza si sa primim mai multe like-uri. Mereu ma intreb, nu uneori.
Caiet se cheama! Obiectul acela pe care scriam cu pixul. (Scuzati paranteza!)
Nu imi amintesc nici ce faceam cand stateam pe toaleta. Ma iertati, dar stiu ca si voi stati pe toaleta.
Eu am sau nu am nevoie, imi petrec acolo cel putin 30-40 de minute pe zi. Nu e mult, cam cat sa trec doua niveluri.

Cum tineam minte zilele de nastere, fara sa primim notificari?
Chiar, imi amintesc ce mai faceam cu friends prin oras! Numai ca atunci le spuneam „prieteni”. Vorbeam! Da, asta faceam! Ne spuneam glume, ne povesteam intamplari, uneori ne certam si beam bere. Acum ne dam mesaje, ne pozam berile si le urcam pe Instagram. iar cearta inseamna block.
Nu imi amintesc nici ce se intampla la cinema, in momentele alea dinaintea filmului… Imi scapa. Gaura neagra! Nu mai stiu nici cum faceam sa transmitem pe WhatsApp prietenilor de cate ori vedeam o faza tare pe ecran. Ieseam in hol si sunam de la telefoanele fixe sau cum? Erau telefoane cu fise la mall?
Si mergeam la munte… Acum, „a merge la munte, pe carari” inseamna „hai sa ne vedem in Minecraft, in lumea mea, sa casapim niste Endermani!”
Si seara, la cina, vorbeam cu parintii. Eram prieteni. Acum sunt doar cu mama, tata nu vrea sa auda de facebook.
Iar noaptea… ce faceam inainte de a adormi cu smartphone-ul in mana si a posta poza de la culcare? Citeam? Oare? Naiba isi mai aminteste!
Si cum verificam pe la 3 dimineata cate like-uri am primit, daca nu aveam smartphone???
Nu mai am baterie si sunt la tara, in camp, departe de orice priza. Peste cateva minute o sa intru in ceata totala.
O sa trebuiasca sa vorbesc cu… oare cum le zice? Oameni?

Carti, ca pe vremuri. La OFERTA: