Jurnalu’ de la ora 6. (day 2)

Din cand in cand se mai strang si corporatistii, ca oamenii din popor, la gratarel.
Stiti gurile alea de fum care ies din padurile patriei? Mirosul de mititei? Cantecele cu dusmani la volum maxim, amestecandu-se cu cantecele cu “esti bengoasa” si “am bani sa va ingrop”?
Ei, bine, exact asa e si cand corporatistii  semihipsteri mai fac gratar!

Numai ca nu ne strangem la padure, pentru ca e “lame” (“e naspa, e pentru tarani”). Ci ne adunam in “backyard” (curtea unuia care si-a luat casa in Pipera, rate pe 130 de ani, ajungi la el dupa 5 kilometri de mers prin gropi).
Nu folosim carbuni, ci brichete de mangal.
Si nu cumparam mititei, ci burgeri cruzi, gata condimentati de un super bucatar mega bun de la o super rulota pe care a descoperit-o un coleg hipster, si de care nu stie multa lume. Nici de rulota, nici de coleg. E ceva secret, numai al nostru, desi rulota e la Piata Victoriei, iar carnea e  condimentaa doar cu sare si piper. Ieftin: doar vreo 60 de lei burgerul.

Muzica e de vis! Doar doua note: “buf” si “bam”. „Buf-bam, buf-bam-buf-bam.” Ore in sir. Cred ca simbolizeaza repetivitatea vietii in corporatie.
-Ce tare e compilatia asta!
Si toti sunt de acord ca melodia e “huge!”. Mai putin hipsterul, care chiar crede ca aia de acum doua saptamani, cu “bum-bam” a fost mai buna.
-E upgrade this one, man. You are blind!

Imi dau seama ca o colega are badge-ul la piept.
Nu stiu daca a ramas de aseara sau l-a pregatit deja pentru luni. Acum, ca ma gandesc mai bine, nu am vazut-o niciodata fara badge. Cred ca daca i-l smulgi e ca si cum i-ai lua inima din piept.

Sefu’ grill-ului este gazda. La corporatisti nu se cheama gratar, ar fi “lame” (de cacat).
-Acum!
Sefu’ arunca burgerii pe gratarul fierbinte, iar in acelasi timp, alt coleg porneste aplicatia cronometru de pe tableta.
-04 00 minute! urla cel cu cronometru.
-Temperatura? striga gazda.
Colega cu badge-ul infige termometru de carne intr-un burger.
-Optim! Checked! Continuati!
Pentru corporatisti grill-ul este ca o operatie pe creier. Unul opereaza, unul este atent la aparate, iar ceilalti stau pe margine, privesc cu ochii mari si sunt cacati toti de emotie.
-Daca nu iese? Sigur trebuie lasati 4 minute?
-Mai sunt 03 30 minute! tipa ala cu croometru.
-Incepe sa miroasa!
-Temperatura?
– Checked!
Toti 15 stam in jurul gratarului. Tensiunea ne omoara. Chirurgul tipa:
-Ii intorc?
-Nu inca! 03 minute!
-Baa! Sa nu se arda!
-Temperatura?
-Verificat!
-CE?
-Checked!
-Asa! 02 minute 30!
-02 30.. 02 30! susotim toti ca un ecou.
-Intoarcem burgerii!
-Intoarcem burgerii!
-Baaa!
-Ce?
-Aplicatia da eroare: 404!
-CEEE? Sa-mi bag pu*a! 404?!
-Ce? 404?!?!?!?
-Ce?
-Ceee dracu’ facem? What a hell?!
-Restart!
-Restart!
Tensiune maxima.
-MERGE!
Un “Uuuuh!” colectiv. Doamne, prin ce am trecut!
Dupa 4 minute burgerii sunt bine facuti. Prea bine facuti, practice… arsi.
-Asa se mananca: crusty!
-Aaaaa!
-Stii ce at merge sa facem dupa ce mancam?
-Un meeting report!
Si rad toti, in delir, cateva minute. Stiu ca nu vi separe, dar aceasta a fost una dintre cele mai tari glume din ultimul an.

Dupa ce mananc lingurita de carnita din interior, obtinuta dupa ce am eliminat toata arsura crusty de la exterior, trec la pufuleti. Bine ca mi-au ramas prin masina.
Acum, daca eram cu familia mea la gratar la padure, se desfacea a zecea sticla de Noroc.
Exact asa si la corporatisti, la grill, numai ca fiecare ridica frumusel manuta si primeste bautura. Cu doua zile inainte i-am scris gazdei ce vrem sa bem, completand un document google.
-Strawberry smoothie?
-Aici!
-Grande coffe mocaccino cinnamon?
-Eu!
-Bere belgiana de capsuni si cactus, jumatate felie de lamaie?
-Yes!
-Double Vanilla Smoothie mint?
-Noi!
-Venti vanilla flavoured ice?
-Aici!
-Evian cu lime?
-Right!
-Bere Stejarul!
-Eu.
-Huooo!
Pana mea, chiar aveam pofta!

de Silviu Iliuta–cronicipebune

„Toate titlurile bune au fost date”, de Silviu Iliuta. Costa 39 de lei si se comanda online de pe site-ul www.bookzone.ro.