… si ca am judecat aiurea munca unui om. M-am lasat pacalit de o postare si nu ar fi trebuit sa o fac. De aceasta:
Mi s-a parut atat de evident ca parintele are dreptate, incat nu mi-a trecut prin cap sa verific informatia si altfel. Am preluat ca orbul tot ce a preluat Presa de la noi. Si da, pentru acest lucru consider ca am fost prost. Parintele se pare ca a scos tot din context, postarea s-a viralizat, facand atata rau unui invatator care nu merita asta.
Doamna ar putea avea dreptate:
Mai sunt si unii care spun ca parintii s-au coalizat cu invatatorul pentru a il scoate basma curata.
Ideea e simpla: in momentul asta, eu nu am cum sa stiu care este adevarul. E o intreaga nebunie in acest caz, iar eu cred ca nu vom afla prea curand cine are dreptate. Daca parintii care s-au aliat cu invatatorul mint, e pierderea lor. Daca parintele care a postat minte, sa ii fie rusine!
Pana vom afla adevarul, daca il vom afla, simt nevoia sa ii cer iertare unui invatator, pentru ca, oricare ar fi adevarul, am judecat pripit, bazandu-ma pe o dovada care acum mi se pare indoielnica.
Iertare, domnule invatator, nu aveam dreptul sa va judec, bazandu-ma pe postarea unui parinte. Sper sa fiu mai atent data viitoare si chiar sunt gata sa scriu de 1000 de ori pe tabla, in clasa dumneavoastra: „EU, SILVIU, AM FOST PROST”. Desi stiu ca nu va ajuta cu nimic. HABAR NU AM CARE ESTE ADEVARUL, IN ACEST MOMENT SUNT COMPLET CONFUZ, DAR ORICARE AR FI, M-AM PRIPIT.
Astept limpezirea cazului si, pana atunci, ramane cum am scris in titlu, ORICINE AR AVEA DREPTATE. Uneori e bine sa respiram, sa asteptam dovezi mai clare, sa ne calmam, inainte de a viraliza orice…
Multumesc!
FOLLOW SI LIKE PE FACEBOOK: Silviu Iliuta–cronicipebune
Toate trei volumele SE POT ACHIZITIONA NUMAI DE AICI. SAU FURA DE LA PRIETENI. Diverse variante de pachete pentru volumele 1, 2, 3: PE ACEST LINK
Fragment CARTE: „Prima amintire fericită a fost cu o felie de pâine cu unt. Ţin minte că într-o dimineaţă am găsit pe ea o feliuţă de salam care avea în componenţă urme de carne. După ce m-am uitat la ea circumspect, am dedus: dacă mama mi-a lăsat-o, înseamnă că e comestibilă. Era prima dată când am simțit gustul cărnii. Am scuipat-o. Îmi era frică. Apoi am vomat. Eram convins că în gura mea e o pulpă de câine sau o coadă de pisică. Sau diavolul. Dacă nu apucau să mănânce carne, tot ce puteau face oamenii era să inventeze povești despre ea. Pentru mine, poveștile despre diavoli, marțieni, despre Japonia, erau la fel de credibile ca și acelea despre carne. Toate vorbeau despre lucruri inaccesibile, necunoscute și foarte îndepărtate. Auzisem că există pe undeva, dar nu aveam nicio certitudine. Îţi spun: au fost ani buni în care m-as fi speriat la fel de rău dacă aș fi întâlnit un japonez pe stradă sau dacă aș fi văzut o bucată de carne în ciorbă. Îmi amintesc cum câte un copil din vecini venea urlând în fața blocului, ca în filmele lui Fellini: -Se dă ceva la Complex! Se dă ceva la
Povestea continua: https://www.educatieprivata.ro/cum-arata-enuntul-exercitiului-cu-patinuar-de-la-iasi-si-un-apel-la-prudenta-fata-de-fake-news/
Cand desfiintezi un invatator( care pe langa faptul ca i invata pe copii sa scrie , sa citeasca sa desparta in silabe ,sa calculeze ,sa fie respectuosI ,ordonatI etc ) constient atunci trebuie sa platesti pentru DENIGRARE.Daca nu exista invatatorul tau azi nu puteai accesa nimic…!Scuza e fara sens ,data viitoare vei aprofunda orice informatie pe care o popularizezi.
N-as baga mana in foc, si revenirea asta e cam dubioasa: se prezinta o poza cu o lucrate total diferita de cea postata initial, nu dovedeste nimic. Dupa cum nu dovedeste nimic nici un „comunicat de presa al parintilor” din clasa.
Schimbare la schimbare: ciudat ca nimeni nu se intreaba de ce textul cu patinuarul din postarea initiala nu e textul din justificari. si totusi, se pare ca chiar sunt exercitii diferite. https://www.facebook.com/biiiaaaaaaaaaaaaaaaaaaa/videos/2223509831038657/
Adică parintii chiar au mintit. Acum, nu stiu daca tipul chiar e agresiv sau nu, dar e clar ca la faza cu exercitiul a avut dreptate. Nu mai știi pe cine să crezi.
Sunt ,,sigur” că doamna ministru o să-și ceară scuze. Pentru pătarea onoarei unui cadru didactic ar trebui DEMISIA! (Să o pună în lege chestiunea asta!)
Ba da, adevarul se stie si este clar ca buna ziua: invatatorul a mintit, iar turma de parinti din clasa l-a sprijinit in minciuna sa cusuta cu ata alba. Vad ca au postat altii inaintea mea link-urile care dovedesc, fara nicio umbra de indoiala, ca parintele a spus adevarul: e aratat exercitiul din manual, exercitiul din caietul copilului si corectura clara a invatatorului.
In plus, parintele nu poate fi acuzat de linsaj mediatic sau mai stiu eu ce, pentru ca a postat povestea abia dupa ce i-a atras atentia invatatorului, in privat, asupra greselii sale, si a fost luat peste picior.
Deci prost este doar cel care refuza sa judece cu capul propriu sau care, desi adevarul ii sare in ochi, refuza sa il vada.
A apărut, la un momentdat, o postare cu pagina din manual. Era evident faptul ca exercitiul cerea alcatuirea de enunțuri cu cuvinte date si nu corectarea vreunui text care, oricum, nu avea nicio logică să fie mai întâi transcris gresit.