N-am mai scris niciodata la o revista de femei

„Le facusem pe toate in viata asta.
Mai putin saltul cu parasuta si niste chestiuni legate de sex (fete de culoare si asiatice) .
Sa revin.
Printre nefacute: n-am mai scris niciodata la o revista de femei.
Intotdeauna mi s-a parut ca textele din revistele astea sunt doar literele inutile insirate pe pagini, intre pliculetul cu sampon si voucer-ul pentru salonul de masaj.
Dar, am avut o prietena care le citea pe toate. Camera mea arata ca un depozit de fete frumoase zambind de pe coperti.
Cat timp am stat cu ea nu mi-am cumparat: sampon, creme de maini si de fata, farduri si parfum.
Un an de zile nu am dat bani pe masaj si spa. Nu ca m-as fi dus.
Apoi, m-a pus sa fac toate testele posibile si imposibile.
Am aflat ca:
-nu ne potrivim, din cauza ca ea e nuc si eu alt copac,
-intr-o viata anterioara am fost elefant,
-sufletul meu pereche e Sharon Stone (aveam o banuiala),
-varsta mea psihica e de 14 ani,
-sunt o femeie cinica si hotarata,
-am fost casatorit acum 500 de ani cu o prostituata,
-o sa mor cumva (am uitat cum).
Daca nu imi plac revistele de femei, de ce scriu la una?
Simplu, pentru ca o persoana de acolo are incredere in mine si ma lasa sa scriu ce vreau.
Daca acest articol nu apare, inseamna ca nu m-a lasat si asta e…
Dar, daca apare, din iunie (sau doar in iunie, daca in urma articolelor subsemnatului fug toti cititorii), gasiti cateva randuri scrise de mine in Revista Tango.
Va rog sa ma cautati intre pliculetul cu sampon si voucer-ul pentru impachetari cu ciocolata.”