Saptamana trecuta a fost o hahaiala continua pe online. Mii de oameni perfecti, inalti, musculosi si cu abdomenul plat au descoperit ca pe lumea asta exista si grasi. Absolut socant si neasteptat! Da, fratilor, nu toti suntem perfecti si frumosi!
Si atunci acesti aproape zei au ras de doamna Geta, o politista. Nu pentru ca ar fi gresit cu ceva, nu pentru ca din cauza eu s-ar fi ciocnit vreo patru masini, nu pentru ca ar fi scris un Proces Verbal fara cratime. Ci doar pentru ca doamna Geta, o femeie respectabila, nu corespunde standardelor fizice ale modelinelor. Asta e. Stiu ca se dau teste fizice, stiu ca politistii trebuie sa le treaca, dar daca unul dintre ei are probleme hormonale, sa zicem, sau alte probleme, si se ingrasa, ce facem? Ii aruncam in strada? Apoi stiu grasani care pot rapune oricand oameni de 60 de kg, antrenati. Si inca ceva: la varsta ei, daca era slaba, se putea lupta mai bine cu infractoru’?! Prefer sa imi ia carnetul o grasuta simpatica, daca o face atunci cand gresesc, decat sa mi-l ia un meltean de politist care sta la panda, indiferent cate kg. ar avea! Daca nu e corect, putin imi pasa ca are muschi si 60 de kg.!
Ce facem, o dam afara ca are 56 de ani? Pai astia nu fac asa:
Cititi mai jos postarea Ministerului Afacerilor Interne, România. Cititi, perfectilor, apoi radeti!
„Joi dimineața, doamna Geta a intrat cu capul plecat în sediul Brigăzii Poliției Rutiere și a mers direct spre biroul comandantului.
Avea lacrimi în ochi și mergea precipitat.
În cei 27 de ani de muncă, nimeni nu o mai văzuse așa! Cu toții erau obișnuiți să o vadă mereu zâmbitoare și mai ales să audă “Bună dimineața, copii! Aveți nevoie de ceva?”.
Acum se îndrepta spre biroul comandantului.
– Îmi cer scuze pentru că am stricat imaginea poliției rutiere. E numai greșeala mea! Să știți că eu am cerut să merg în acea misiune. Vă rog să nu fiți supărat pe mine!
– Doamna Geta, vă asigur că nimeni nu are ce să vă reproșeze. Și vă mai asigur de ceva, noi vă iubim și vă prețuim enorm! Un singur lucru vă rog, să nu mai plângeți. Noi chiar vă iubim!
În acea zi, doamna Geta nu a ieșit din birou, iar atunci când a plecat acasă a făcut în așa fel încât să nu fie văzută de nimeni.
A doua zi, a venit mai devreme, sperând să treacă neobservată. La intrare, însă, a fost oprită de un coleg.
– Sărut mâna, doamna Geta! Vă rog să mergeți în curte. Vă așteaptă cineva!
Surpriza a fost una deosebită. Toată tura de serviciu o aștepta acolo. Un coleg i-a oferit un buchet de flori.
– Doamna Geta, ne e dor de salutul dumneavoastră! Vă rugăm, puteți să ne salutați ca și până acum!
– Bună dimineața, copii! Aveți nevoie de ceva? le-a răspuns ea emoționată.. aproape plângând, dar de data asta de fericire….
– De dumneavoastră avem nevoie, doamna Geta!
Doamna Geta este polițista care săptămâna aceasta a devenit virală în mediul online, în special pentru constituția sa fizică. Au fost mulți care au denigrat-o și au înjosit-o, necunoscându-i povestea. Această femeie și-a dorit cu ardoare un copil. Timp de 6 ani a urmat un tratament care i-a afectat metabolismul și i-a adus această stare fizică. Dar nu regretă absolut nimic! Pentru că tratamentul i-a mai adus ceva, o fiică de care este foarte mândră.
Și mai e ceva de menționat, deși ar putea să iasă la pensie, la cei 56 de ani pe care îi are, doamna Geta vine în fiecare zi la serviciu cu aceeași pasiune și cere inclusiv să ajute în misiunile din stradă.
Pentru noi, doamna Geta este o lecție.
Pentru voi ce e?”
OFERTA! 3 CARTI=59 de ron.
FOLLOW SI LIKE PE FACEBOOK: Silviu Iliuta–cronicipebune
Toate trei volumele SE POT ACHIZITIONA NUMAI DE AICI. SAU FURA DE LA PRIETENI. Diverse variante de pachete pentru volumele 1, 2, 3: PE ACEST LINK
Fragment: „Iubita mea, sunt beat. De două ore stau ascuns în toaletă şi tresar la fiecare bătaie în uşă. Zac aici, pe jos, nu pentru că simt o plăcere deosebită de a sta cu costumul meu din liceu pe urina de pe jos, ci pentru că nu am găsit altă cale. De dimineaţă beau. Beau încontinuu, cu neamurile tale, cu naşii, cu neamurile mele, cu nişte vecini, cu trecătorii, cu vecinii.
M-a tăiat tac-tu! De aia beau, să uit. Şi să sper că n-a făcut-o intenţionat. Vestea bună e că de când beau mi s-a oprit sângerarea. A, şi mai e una: sectanţii ăia au vândut patru aspiratoare şmechere, de mii de dolari, rudelor tale. Ceea ce e bine pentru că am câştigat comision o cutie de detergent. Nu te îngrijora, în patruzeci și opt de rate lunare scapă de zece la sută din costul total, apoi îl pot da înapoi.
I-am pupat în mod egal pe toţi, şi pe ai tăi, şi pe ai mei. Am mai turnat în mine şi câteva pahare cu şampanie, de unde şi incoerenţa.
Mătuşa ta mi-a zis:
– Mânca-l-ar mătuşa de băiat! Bine ai venit în familie!
Şi m-a pupat pe gură. Am vrut să îţi zic eu primul, în caz că o să afli peste ani.
NU am o aventură cu mătuşa ta şi… NU vreau una! Nu pentru că nu o găsesc atractivă, să nu mă înţelegi greşit, nu am nimic personal cu ea. Doar că mustaţa ei îmi aduce aminte de tatăl tău.
NU o să merg în vizită de Crăciun acasă la ea, asta ca să ştii de acum.
Acum,iubita mea, citesc citatele mâzgălite pe pereţi. Cred că avem mulţi psihopaţi în familie. Unul a scris cu litere roşii, mari: DE CEEEEE, DOAMNEEEE? Cred, de fapt sunt sigur, că e tac-tu.
Altul a scris: CIORBA – DE RAHAT, FRIPTURA – TARE, SARMALELE – ORIBILE. Cred că e bunica.
Apoi, am convenit că nu ascultăm manele la nuntă? Am convenit! Şi de două ore avem numai manele.
– Decât două-trei piese pentru prietenii mei din armată! „Hai, liberare!“ a zis tatăl tău. După care s-a uitat urât la mine şi m-a întrebat:
– Nu e însărcinată fata mea, nu? Aţi glumit voi. Hahahah!
Unchiul meu a dat mâna cu Makele. După ce l-a atins, și-a scuipat în palmă şi s-a şters pe cămaşă jumătate de oră.
Ray dansează cu mătuşa ta. Nu sunt sigur că nu îl violează până dimineaţă.”
Fragment din carte: Patul fecioarei era cel de sus, deasupra Alionei, o basarabeancă zdravănă de 0.12 tone.
-Crezi că au adormit? o întreb.
-Carmen, da. Dar Aliona nu, că încă nu a început să vorbească în rusește.
Am început să ne sărutăm în liniște printre sforăiturile lui Carmen.
Iar eu, mi-am trimis mâinile în expediție pe corpul ei.
Pfoai, ce excursii! Ce ținuturi noi am descoperit în noaptea aia! Zone tropicale umede, munți și dealuri pe unde nu mai călcase picior de bărbat.
Apoi podișul, unde fusese cândva o junglă amazoniană. Și pe care nici măcar Soarele nu-l văzuse până acum.
Nu mai știam nici cum mă cheamă, eram transpus tot în Manualul de Geografie al Ameliei.
I-am dezbrăcat bikini roz pe care îi văzuse toată Politehnica și am început să explorez cu grijă Marele Canion din Slobozia.
-Mai ușor cu mâna, Tăntălăule, ca îmi vine să gem, îmi șoptește la ureche.
-Bine, gemi!
-Nu pot, Aliona e trează. În pana mea!
Așa că mi-am chemat mâinile din expeditie și m-am mulțumit cu sărutări.
-Trebuie să îmi zici ceva trist, m-am încins prea rău și vreau să îmi treacă până adoarme, îmi zice.
-Mâine am predare la corporație. După ce facem dragoste, mă duc să termin câteva grafice.
-Nu așa de trist, Iubire, că îmi trece de tot.
Aliona aia era de comă! Trebuia să îi pun ceva în apă ca să adoarmă! Mă gândeam să bat pe la ușile căminului, să dau șpagă cuiva și să o mut acolo.
-Uşide becu’! Uşide becu’! urlă Aliona.
-Gata, doarme bestia? o întreb pe Amy.
-Nu încă, asta e în basarabeană. Îi intră lumina de la felinar
în ochi.”
Știi, mă bucur că văd postarea ta despre doamna ofițer (cred, nu știu titulatura, nu mă interesează).
Mă bucur că ai trecut peste faza de shaming persons for their looks.
Nu am avut-o niciodata.
Ţi-aduci aminte de pozele unor piţipoance aflate într-un club? Ce făceau greşit în viziunea ta?
Scriau.