Iohannis i-a furat painea de la gura Gabrielei Firea, printr-un frumos exercitiu de PR. Si bine i-a facut, pentru ca, sa fim seriosi, o vedeti pe Gabita pe bicicleta? Cu adevarat pe bicicleta, mergand prin Bucuresti, nu doar in parc 10 metri, ca sa o traga in poza presa de partid.
Sunt evenimente de PR penibile, la care ti-e rusine sa te uiti, gen: Firea dezvelind stauia unui print din Monaco. Una pe care a platit cat o aripa de spital.
Asta e un exercitiu bun.
Iohannis vrea sa incurajeze lumea sa mearga pe bicicleta, iar asta e frumos de tot. Insa… pe unde? In afara de Calea Victoriei, care are ditamai benzile de biciclisti, Bucuresti e o capcana continua.
Doamna Firea a promis ca usureaza traficul, iar in ultimul an a devenit tot mai rau. Viziune? Zero! Banda unica? A compromis ideea, facand o porcarie de banda unica experimentala, dar fara a asigura oamenilor parcare la marginea orasului. Controlul traficului? Sistemul ala care a costat milioane de euro e mort. Nu functioneaza! In schimb, avem cate o statuie in loc de fiecare pista din oras.
Imi imaginez ca Gabita sta acum in biroul ei, isi roade unghiile si urla la telefon:
-Pandeeeeeleeee, de ce nu mi-a venit mie ideeeea asta???
-Sa mergi pe bicicleta prin Bucuresti, Gabita? Dar mi-a venit mie, ti-am zis de cateva ori.
-Si de ce nu am mers, Pandele?
-In ziua in care ai vrut sa iesi, ai chemat Antena 3, dar ti-ai adus aminte ca ai unghiile proaspat vopsite si te-ai razgandit.
-Si dupa?
-Dupa aia ai zis ca ti se strica freza si te filmeaza aia cu parul in vant si arati naspa.
-Sunt deprimata, mie trebuia sa imi faca poze pe bicicleta! E orasul meu!
-Apoi, Gabita, ai zis ca ai programare la salon. Si ultima data ti-ai dat seama ca orasul asta are un primar foarte prost si ca nu sunt benzi de biciclisti. Si ca oricum biciclistii nu te voteaza pe tine!
-Si acum ce sa fac, Pandele? Cum sa fac si eu asta pentru alegatorii mei?
-Mergi si tu calare pe un carucior de butelii.
Fragment din carte: “Căprioara m-a chemat la ea, a doua zi. Purta niște cizme negre de piele, cu toc înalt, o fustă puțin mai lungă decât batista mea și o bluză mulată. Inutil să vă mai spun că nu purta sutien.
M-am holbat la ea câteva secunde, am studiat-o bine și tocmai când să spun ceva:
-Îti place?
-E bestial!
Stătea rezemată de frigider, cu fundul lipit de el, corpul încovoiat, o mână sus, strângând tare congelatorul, până la sânge, pieptul scos în afară și cu o mână își masa sânul drept.
Îmi zâmbește cu subînțeles și ridică ușor piciorul, lăsând să i se vadă o ață neagră, pe bost de bikini.
-Îți place ce vezi?
-E bestial, ți-am zis. De unde l-ai luat?
-Ce?
-Frigiderul. Face și gheață?”.”
