Am inteles ca berbecilor nu le mai place frunza de pe logo-ul Romaniei, ca nu mai reprezinta tara. Asa si e: la cate paduri au furat astia, de unde dracu’ atatea frunze?
Asa ca incerc un logo de tara. S-ar putea sa fie chiar inspaimantator de reprezentativ:
R
R e de la Rahova.
Avem o traditie, ne place sa bagam politicieni si afaceristi la puscarie. Din pacate, la fel de mult ne place si sa ii scoatem de acolo, dupa cateva zile. Curati, uscati, si cu averea intacta. Ma reprezinta litera aia puscariasa.
O
O e de la obezi.
90% dintre romani mananca covrigi. Suntem tara cu cei mai mult mancatori de covrigi din lume. Iubim atat de mult covrigii, incat pentru unii dintre romani, o friptura buna, la pranz+o salata inseamna un covrig+mac. Desertul e in covrig cu gem. Da, exista!
M
M e de la Mc Donald’s.
Desi suntem mari producatori de cartofi, tot ce ne dorim e sa bagam in gura imitatia lor de plastic. Mai mult, un roman care nu isi permite sa manance plastic cel putin o data pe saptamana, se considera nefericit. Trebuie mentionat faptul ca nu mancam orice fel de plastic, ci ne place acela prajit in mult ulei si dat cu sare. Cu toate acestea, niciun roman nu taie acasa baghete de plastic din magazinele de bricolaj, si nu le prajeste in ulei.
Â
 e de la „Ânceput”. Sau de la „Ântotdeuna”.
Sau de la orice scriu pe limba lor analfabetii care se uita la posturile cu A, in special la A3.
N
N e de la „n-aveti cu de toate?” sau „n-am marunt sa va dau rest!”
Pe mine ma reprezinta amandoua. Si saorma si casierii smecheri de la magazin.
I
I e de la „Iuuuuu!”. Unchiul meu bea, prietenul meu bea, vecinul meu bea de stinge. Fiecare dintre noi avem in familie un alcoolic. Inca unul pe scara blocului, altul la serviciu. Practic, ne lovim in fiecare zi de unul. Ne reprezinta?
A
A de la apasi.
Noi toti suntem urmasii apasilor, asta e parerea mea. Iesim in weekend la padure, aprindem focul si comunicam intre noi prin fum. Unii comunica si prin manele. O comunicare reusita este atunci cand la final, pentru ca iubim natura, creăm impreuna noi forme de relief: munti. Munti de gunoaie. (Detalii…)
E al nostru!
(*Mesaje, sugestii si pumni in freza pe facebook la Silviu Iliuta)
http://www.petitieonline.com/interzicerea_casatoriei_dintre_barbat_si_femeie
„Toate titlurile bune au fost date”, de Silviu Iliuta. Costa 39 de lei si se comanda online de pe site-ul www.bookzone.ro.
Fragment din carte: Patul fecioarei era cel de sus, deasupra Alionei, o basarabeancă zdravănă de 0.12 tone.
-Crezi că au adormit? o întreb.
-Carmen, da. Dar Aliona nu, că încă nu a început să vorbească în rusește.
Am început să ne sărutăm în liniște printre sforăiturile lui Carmen.
Iar eu, mi-am trimis mâinile în expediție pe corpul ei.
Pfoai, ce excursii! Ce ținuturi noi am descoperit în noaptea aia! Zone tropicale umede, munți și dealuri pe unde nu mai călcase picior de bărbat.
Apoi podișul, unde fusese cândva o junglă amazoniană. Și pe care nici măcar Soarele nu-l văzuse până acum.
Nu mai știam nici cum mă cheamă, eram transpus tot în Manualul de Geografie al Ameliei.
I-am dezbrăcat bikini roz pe care îi văzuse toată Politehnica și am început să explorez cu grijă Marele Canion din Slobozia.
-Mai ușor cu mâna, Tăntălăule, ca îmi vine să gem, îmi șoptește la ureche.
-Bine, gemi!
-Nu pot, Aliona e trează. În pana mea!
Așa că mi-am chemat mâinile din expeditie și m-am mulțumit cu sărutări.
-Trebuie să îmi zici ceva trist, m-am încins prea rău și vreau să îmi treacă până adoarme, îmi zice.
-Mâine am predare la corporație. După ce facem dragoste, mă duc să termin câteva grafice.
-Nu așa de trist, Iubire, că îmi trece de tot.
Aliona aia era de comă! Trebuia să îi pun ceva în apă ca să adoarmă! Mă gândeam să bat pe la ușile căminului, să dau șpagă cuiva și să o mut acolo.
-Uşide becu’! Uşide becu’! urlă Aliona.
-Gata, doarme bestia? o întreb pe Amy.
-Nu încă, asta e în basarabeană. Îi intră lumina de la felinar
în ochi.”
