Scurta istorie a primului vaccin.

Primul vaccin
Un medic englez, Edward Jenner, a observat ca femeile care mulgeau vacile de la ferme si care se imbolnaveau de variola vacilor nu mai ajungeau sa sufere de la variola umana. In 1796, lui i-a venit ideea de a lua lichid din pustulele lui Sarah, o femeie infectata cu variola vacilor, apoi a l-a aplicat peste doua incizii facute pe bratul unui baiat, James.
Pe locul inciziilor a aparut ulterior o vezicula de puroi care s-a vindecat in cateva zile.

Dupa sase saptamani, medicul Jenner i-a inoculat baiatului virusul variolei, o boala care facea ravagii in vremea aceea. S-a dovedit ca pacientul era imun.
Procedeul a fost repetat de medicul englez pe mai multi copii, inclusiv pe fiul sau, iar de fiecare data rezultatul a fost acelasi.

Istoria e controversata. Desi Jenner e considerat autorul primului vaccin, procedeul de a inocula o doza mica pentru imunitate era folosit si pe la budisti, cu cel putin o mie de ani mai devreme (care beau venin de sarpe pentru a deveni imuni) sau pe la la chinezi (care practicau variolarea-procedeu asemanator cu al lui James). Ba chiar, chinezii aveau inainte de 1700 un set de tratamente pe acelasi principiu, intre care si „lenjeria intima a unui copil infectat era imbrăcata de catre un copil sanatos timp de câteva zile, iar acesta se imuniza.”

Edward Jenner a denumit „vaccin” substata pe care a folosit-o pentru transmiterea variolei vacilor, deoarece varianta latina a bolii era „vaccinia”, derivat de la termenul latin „vacca”, adica vaca.
Pentru ca actiunea nu avea inca un nume, el i-a zis „vaccinare”, care insemna strict actiunea de inoculare a substantei impotriva variolei. Mai tarziu, Pasteur a folosit „vaccinare” referitor la toate administrarile de substantele externe pentru protejarea de maladii.

Citesc o carte despre istoria vaccinurilor, de Yehuda Shoenfeld. Absolut fascinanta. Si mai inlatura si din ignoranta.
Mai citesc, daca e.

Cititul desteapta!