Azi am primit papară .
Am aflat ca sunt cel mai necurat om din lume. Si am aflat asta la cantina, exact in momentul in care muscam dintr-un sendvis cu sunca si branza.
-Mananci carne! Si oua! In POST?
Si mi-am dat seama ca sunt ultimul pacatos. Asa ca am zis sa ma spovedesc aici, pentru ca, la cat de pacatos sunt, nu prea am incredere in preoti:
Mananc carne:
Adica sunt constient ca oamenii omoara porci si din ei fac sunca. Apoi o mananca.
Cumva, daca timp de 40 de zile uit brusc ca oamenii omoara porci si ca sunt omnivor, ma transform intr-un om mai bun?
Am tot respectul pentru vegetarieni, dar eu nu sunt pregatit sa devin unul. Daca 40 de zile m-as preface ca sunt unul dintre ei, asta m-ar transforma in credincios?
Sau intr-un mare ipocrit?
Trag cu ochiul la poze sexy.
Pe cuvant ca asta fac! Am cateva fete fotomodele in lista de facebook si, cand apar pozele lor, eu chiar ma uit la ele. Tu, barbat inca necastrat si fara probleme de prostate ai rezista unei poze cu un model tavalindu-se pe nisip, intre palmieri?
Deci, am pacatuit, si voi pacatui cat timp voi avea contul de facebook.
Ca mi se taie cand vad scris “Azi ieu intre palmierii. Ce fak baieti?”, asta e alta discutie.
Miercurea si vinerea mananc „bucate cu ulei”.
Asa scrie la carte: daca postesti, in aceste zile nu ai voie sa te apropii nici de salata cu ulei.
Sincer, sunt pacatos. Habar nu am care sunt “bucatele pregatite cu ulei” si nici nu intentionez sa stiu. De cate ori imi cumpar mancare de la cantina, nu merg in bucatarie sa intreb bucatarul:
-Ai gatit bucatele cu ulei sau untdelemn sau grasime animala, bro?
Paginile mele de FacebookFACEBOOK Silviu Iliuta–cronicipebune
“Martea si joia ai voie vin”
Nu beau vin. Adica beau de cateva ori pe an, la onomastica vreunui prieten.
Recunosc cu mana pe inima ca pacatuiesc: daca ziua lui pica miercurea, in Post, cand nu am voie vin, eu o sa beau.
Dar nu pot sa nu ma intreb: as fi un om mai curat, daca in restul anului as fi un betiv ordinar, dar as respecta zilele de post?
Spal duminica
Asta e viata! La mine in casa nu prea apucam sa facem asta in timpul saptamanii. Uneori se munceste si sambata, asa ca avem de ales: spalam duminica sau repurtam hainele si dotam toata populatia Bucurestiului cu masti de gaze?
Am ales varianta unu.
Am mii si mii de alte pacate.
Pe unele nici nu le mai incadrez la pacate, de nenorocit ce sunt. Sincer, nici nu inteleg cum de ma tine pamantul.
La final, dupa ce le-am spus colegelor de ce ma cred un pacatos, una dintre ele m-a compatimit:
-Nu mai ai scapare, a zis cu mila.
-N-am.
-Mda… Stii pe cineva la Gaze? Vreau sa dau spaga, stau de 3 luni cu autorizatia neaprobata.
Atunci mi-am dat seama ca pe langa defectul de a fi pacatos il mai am si pe acela de a nu fi spagar.
-Eu nu dau spaga, am zis. Am si eu putine idei si fixe.
Mi-a spus ca toata lumea da, ca asa e obiceiul, altfel nu se poate in Romania.
M-a facut sa inteleg ca ar fi in regula daca as da o spaga mica, daca as duce invatatoarei copilului un cadou scump ca sa se poarte mai bine cu el. Dar ca sunt cel mai mare criminal, daca musc din sendvisul ala.
Asa ca am mai comandat unul. Cu “ceva gatit cu mult ulei. Cu orice, dar prajeala sa fie!”
Si un pahar cu vin.
Tot respectul pentru cei care postesc. Tii sau nu post… este fix alegerea ta personala, izvorata din credinta ta. O alegere intima. Nimeni nu iti da dreptul sa te iei de cei care nu postesc, doar pentru ca tu o faci. Mare grija la aruncatul cu piatra. Sa nu se intoarca…
PAGINI DE FACEBOOK Silviu Iliuta–cronicipebune
NU rata singura trilogie premiata chiar de autor! Vanduta in mirificul tiraj de 4 exemplare.Toate trei volumele SE POT ACHIZITIONA NUMAI DE AICI. SAU FURA DE LA PRIETENI.
Diverse variante de pachete pentru volumele 1: PE ACEST LINK.
Fragment CARTE: „Prima amintire fericită a fost cu o felie de pâine cu unt. Ţin minte că într-o dimineaţă am găsit pe ea o feliuţă de salam care avea în componenţă urme de carne. După ce m-am uitat la ea circumspect, am dedus: dacă mama mi-a lăsat-o, înseamnă că e comestibilă. Era prima dată când am simțit gustul cărnii. Am scuipat-o. Îmi era frică. Apoi am vomat. Eram convins că în gura mea e o pulpă de câine sau o coadă de pisică. Sau diavolul. Dacă nu apucau să mănânce carne, tot ce puteau face oamenii era să inventeze povești despre ea. Pentru mine, poveștile despre diavoli, marțieni, despre Japonia, erau la fel de credibile ca și acelea despre carne. Toate vorbeau despre lucruri inaccesibile, necunoscute și foarte îndepărtate. Auzisem că există pe undeva, dar nu aveam nicio certitudine. Îţi spun: au fost ani buni în care m-as fi speriat la fel de rău dacă aș fi întâlnit un japonez pe stradă sau dacă aș fi văzut o bucată de carne în ciorbă. Îmi amintesc cum câte un copil din vecini venea urlând în fața blocului, ca în filmele lui Fellini: -Se dă ceva la Complex! Se dă ceva la Complex! Habar nu aveam ce se dă și când. Poate carne, ouă, portocale. Tot ce știam era că urma să vină, de undeva din lungul străzii, o mașină cu ceva de mâncare. Arareori apucam să cumpăr banane verzi. Le înveleam în ziare și le puneam pe șifonier, apoi așteptam zile în șir să se coacă. Le pândeam noaptea să nu dispară. Un copil nebun din vecini avusese proasta idee să îmi spună că maimuţele le fură când te aştepţi mai puţin. Poate că ţi se pare greu de crezut, dar până pe la 7-8 ani am fost convins că bananele nu cresc în bananieri, ci pe șifonierele din Africa. Nu neg….” 
Decat sa tii post si sa fii ipocrit, mai bine nu tii si esti sincer. Postul este ceva personal si partea cu abtinerea de la mancare reprezinta doar 1%. Uite si ce spune Sfantul Pavel despre „marii postitori” care ii judeca pe ceilalti:
” Cel ce mănâncă să nu dispreţuiască pe cel ce nu mănâncă; iar cel ce nu mănâncă să nu osândească pe cel ce mănâncă, fiindcă Dumnezeu l-a primit.
Cine eşti tu, ca să judeci pe sluga altuia? Pentru stăpânul său stă sau cade. Dar va sta, căci Domnul are putere ca să-l facă să stea.
Unul deosebeşte o zi de alta, iar altul judecă toate zilele la fel. Fiecare să fie deplin încredinţat în mintea lui.
Cel ce ţine ziua, o ţine pentru Domnul; şi cel ce nu ţine ziua, nu o ţine pentru Domnul. Şi cel ce mănâncă pentru Domnul mănâncă, căci mulţumeşte lui Dumnezeu; şi cel ce nu mănâncă pentru Domnul nu mănâncă, şi mulţumeşte lui Dumnezeu. „