Am vazut azi multe reportaje filmate de lamitingul PSD, am citit multe comentarii si articole.Cam 90% dintre romanii cu cont de facebook au ajuns la concluzia ca oamenii din piata sunt prosti, manipulati, oi. Deloc departe de adevar, daca privim imaginile.
Acum sa vorbim despre tine.
Esti un om informat, cult, stii doua limbi straine, ai un job in multinationala, castigi bine, te poti plimba prin lume destul de des. Numai anul asta ai respirat de cel putin trei ori aer occidental. Prin Romania nu ai mers, nu ai avut timp. Si strambi din nas cand vezi un taranoi cu fata arsa de soare, needucat, care se vinde pe o bere supta langa gardul primariei din sat si carat ca o vita de cei carora le da votul.
Esti mai destept, esti convins de asta. Si toate duc inspre concluzia asta.
Ai ales sa nu pleci din tara, ai crezut ca si aici se poate munci, si aici se poate castiga, ca o sa ne civilizam intr-o zi. Te incapatanezi sa ramai aici, in bula ta, ca tot se poarta expresia, alaturi de prietenii tai.
Pai sa vedem unde vei fi peste 20 de ani.
Luam exemplul unei comune romanesti, formata din 3500-400 de oameni. Dintre acestia, cam 2000 au drept de vot. 1300 voteaza efectiv. In comuna aia, reprezentativa pentru Romania, cam 6-700 de oameni iau ajutor social sau depind intr-un fel sau altul de primarie. De primar. 6-700 de oameni iau o data la doua saptamani o sacosa cu mancare de la primarie, primesc malai, faina, paine. 6-700 de oameni care supravietuiesc cu ajutorul primarului. Si ei si familiile lor. Ei reprezinta 50% din votantii din comuna X.
Acum sa revenim la tine. Esti convins ca ei sunt prosti si oi. Dar tu? Peste 20 de ani, copilul tau va trai intr-o tara in care, in acelasi sat, 6-700 de oameni vor trai din ajutor social de la primarie. In acelasi sat, copiii celor care acum sunt asistati social vor fi asistati social.
Copiii tai, ai unui corporatist istet sau ai unui antreprenor, vor trai, peste 20 de ani, in aceeasi tara, in care votul este decis de “prosti”, cum ii numesti tu. Copiii tai, trimisi la cele mai bune scoli din oras sau de afara, invatati cu munca, vor trai IN ACEESI TARA IN CARE TRAIESTI TU.
Si tu ce faci pentru asta? Scrii pe facebook ca ei sunt prosti, ai postari si articole interminabile despre superioritatea ta si a celor ca tine, a celor care ajung de 5 ori pe an la Paris si niciodata in viata in Dambovita. Dar:
1. Ai fost vreodata la vreun miting pentru educatie? Ai urlat din toate puterile atunci cand la Educatie a fost un ministru imbecil? Te-ai gandit ca educatia copiilor betivilor, oilor, parazitilor (cum vreoio sa le zici) de azi sunt singura sansa de maine a copilului tau?
2. Te-ai implicat vreodata in orice tine de cultura in mediul rural? O sa zici ca nu e treaba ta, stiu. Cat tu dai bani la Stat si ca banii aia ar trebui sa se duca la Educatie. Asa e. Dar pentruca banii aia sa mearga la Educatie, trebuie ca tu sa votezi si sa pui la minister un om care sa inteleaga asta. Unul ca tine, care intelege lucrurile asa cum le intelegi tu. Ai votat? A, nu? N-ai avut chef? Ai sprijinit pe cineva in care ai incredere ca va face treaba macar in zona Invatamantului? Nici n-ai fost la vot? Pai in felul asta l-ai pus la minister pe unul la Liviu Pop sau pe agramatul de acum. Tu, pentru ca nu te-ai obosit sa mergi la vot (“n-am cu cine!”), i-ai votat pe astia care nu sunt in stare sa faca un manual decent. Tu, prin asta, ai semnat sentinta copilului tau, care peste 20 de ani va trai in aceeasi tara cu tine.
3. Inca mai crezi ca esti mai destept? Esti mai inteligent? Da.
Mai citit? Cu siguranta. La naiba, stii sa scrii! Deja esti mult superior aluia.
Si eu m-am crezut la fel, pana am fost la mitingul PSD si mi-am dat seama de o realitate: votul unui betiv incult care isi bate copilul valoreaza cat votul lui Andrei Plesu. Regulile democratiei. Si mi-am mai dat seama ca ai mei copii au o singura sansa: daca eu il ajut pe copilul acelui betiv incult sa ajunga cineva. Sa faca putina scoala, sa aiba o meserie, sa isi depaseasca conditia. Singura sansa a tarii asteia, asingura sansa a copilului tau e EDUCATIA.
Inca te crezi mai destept? Chiar si acum, cand stii ca lasi copilului tau o tara identica, o tara ca asta in care traiesti acum?
Mergi la un miting pentru conditii mai bune in scoli, pentru a nu mai exista wc-uri in fundul curtii, pentru a nu se mai desfiinta licee? Mergi sau deja ai aruncat la gunoi acest articol?
Foto: facebook, nu stiu autorul
Citeste si: Viorica a vrut sa aprinda lanterna, dar a fost sabotata de agentul chinez WRONG PIN.
FOLLOW SI LIKE PE FACEBOOK: Silviu Iliuta–cronicipebune
Toate trei volumele SE POT ACHIZITIONA NUMAI DE AICI. SAU FURA DE LA PRIETENI. Diverse variante de pachete pentru volumele 1, 2, 3: PE ACEST LINK
Fragment CARTE: „Prima amintire fericită a fost cu o felie de pâine cu unt. Ţin minte că într-o dimineaţă am găsit pe ea o feliuţă de salam care avea în componenţă urme de carne. După ce m-am uitat la ea circumspect, am dedus: dacă mama mi-a lăsat-o, înseamnă că e comestibilă. Era prima dată când am simțit gustul cărnii. Am scuipat-o. Îmi era frică. Apoi am vomat. Eram convins că în gura mea e o pulpă de câine sau o coadă de pisică. Sau diavolul. Dacă nu apucau să mănânce carne, tot ce puteau face oamenii era să inventeze povești despre ea. Pentru mine, poveștile despre diavoli, marțieni, despre Japonia, erau la fel de credibile ca și acelea despre carne. Toate vorbeau despre lucruri inaccesibile, necunoscute și foarte îndepărtate. Auzisem că există pe undeva, dar nu aveam nicio certitudine. Îţi spun: au fost ani buni în care m-as fi speriat la fel de rău dacă aș fi întâlnit un japonez pe stradă sau dacă aș fi văzut o bucată de carne în ciorbă. Îmi amintesc cum câte un copil din vecini venea urlând în fața blocului, ca în filmele lui Fellini: -Se dă ceva la Complex! Se dă ceva la Complex! Habar nu aveam ce se dă și când. Poate carne, ouă, portocale. Tot ce știam era că urma să vină, de undeva din lungul străzii, o mașină cu ceva de mâncare. Arareori apucam să cumpăr banane verzi. Le înveleam în ziare și le puneam pe șifonier, apoi așteptam zile în șir să se coacă. Le pândeam noaptea să nu dispară. Un copil nebun din vecini avusese proasta idee să îmi spună că maimuţele le fură când te aştepţi mai puţin. Poate că ţi se pare greu de crezut, dar până pe la 7-8 ani am fost convins că bananele nu cresc în bananieri, ci pe șifonierele din Africa. Nu neg….”
